Judecatoria sectorului 1 Bucuresti a stabilit ca demersurile lui Sorin Ovidiu Vintu - condamnat la doi ani de detentie pentru uz de fals - pentru obtinerea autorizarii de functionare a Bancii de Investitii si Dezvoltare (BID) au pus in pericol "intreaga siguranta a circuitului bancar romanesc". In incheierea sedintei din 18 ianuarie instanta apreciaza ca faptele lui SOV au fost "extrem de periculoase".

Magistratii Judecatoriei sectorului 1, care saptamana trecuta l-au condamnat pe Vintu la doi ani de inchisoare cu executare, au stabilit ca "atitudinea inculpatului de pe parcursul procesului penal a fost una nesincera in sensul ca desi a recunoscut partial situatia, de fapt nu si-a recunoscut in nicio conditie vinovatia, incercand prin intermediul unor inscrisuri emise de un alt inculpat, respectiv Nicolae Popa, sa evite raspunderea penala". Totodata, instanta a stabilit ca "prin intermediul infractiunilor savarsite de Vintu a fost introdusa in circuitul bancar o banca ce pornea de la premise de functionare instabile, situatie concretizata ulterior prin intrarea in lichidare judiciara a acesteia".

Scopul avut in vedere de Vintu este in opinia magistratilor, "unul extrem de periculos, si anume constituirea unei banci prin inducerea in eroare a autoritatilor competente a acorda autorizatia, respectiv BNR". Metodele folosite de Sorin Ovidiu Vintu de obtinere a autoritatii de functionare a BID prin intermediul depunerii de acte false, sunt apreciate de catre magistrati ca fiind extrem de elaborate, in principal de natura financiar-contabila si care au implicat folosirea a mai multor persoane, unele dintre acestea fiind judecate in mod separat, intr-un alt dosar penal, fiind intocmit in acest sens rechizitoriul nr. 372/D/P/2004 al Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Pericol social

Judecatorii l-au condamnat pe Sorin Ovidiu Vintu la inchisoare, tinand seama de gradul foarte ridicat de pericol social al faptei si al faptuitorului. Concret, magistratii au aratat ca fapta lui Vintu de a depune in cadrul documentatiei de obtinere a autorizatiei de functionare a BID, a adeverintei nr. 884/1999, prin care se atesta ca ar detine un numar de 125052 unitati de fond FNI, adresa respectiva fiind falsa, iar inculpatul cunoscand acest lucru, deoarece stia ca nu este titularul niciunui carnet de investitor FNI, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de uz de fals. Judecatorii au mai aratat in motivarea sentintei ca Sorin Ovidiu Vintu a actionat cu intentie directa, fiind constient de caracterul fals al mentiunilor din adeverinta respectiva, desi stia ca nu este titularul niciunui carnet de investitor FNI si cu atat mai mult, ca nu detinea unitati de fond FNI.

Declaratii nesincere

Declaratiile sale in fata magistratilor au fost apreciate ca nesincere in conditiile in care, in urma administrarii probelor s-a stabilit ca adeverinta respectiva emana de la firma Sov Invest, unde Vintu avea "un rol conducator". Prin sentinta din 18 ianuarie, atacabila cu apel in termen de zece zile, Vintu a mai fost obligat la plata a 150.000 de lei cheltuieli judiciare catre stat. Inainte de pronuntarea sentintei, instanta constatase ca infractiunea de fals in declaratii s-a prescris, condamnarea fiind data pentru uz de fals. In 10 ianuarie, instanta hotarase schimbarea incadrarii juridice a faptelor comise de Vintu, scotand acuzatia de forma continuata a infractiunilor de fals in declaratii si uz de fals in declaratii.

Dosarul s-a reintors la Judecatoria sectorului 1 dupa ce, incepand din luna septembrie a anului trecut, a trecut pe la mai multe instante, inclusiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie, din cauza invocarii unei exceptii de neconstitutionalitate ridicate de avocatii omului de afaceri.

Citeste si:

Falsul la ordinea zilei

In dosarul BID, Sorin Ovidiu Vintu fusese acuzat de fals in declaratii si uz de fals, intrucat, pentru a dobandi calitatea de actionar majoritar, in momentul constituirii bancii, ar fi declarat in fals ca sumele aduse drept aport la capitalul social sunt venituri personale si nu credit, contrar prevederilor Legii 58/1998 privind activitatea bancara. Potrivit anchetatorilor, Vintu ar fi declarat ca va contribui cu banii lui la capitalul acestei banci, dar ar fi folosit sume pe care i le-ar fi pus la dispozitie Nicolae Popa.

In cadrul audierii sale in acest proces, Vintu a declarat ca nu s-a preocupat foarte tare de modul in care a fost depusa documentatia pentru infiintarea acestei banci. Omul de afaceri sustinea ca pentru el, cei zece milioane de dolari investiti in BID reprezentau o suma mult prea mica, in contextul in care avea o cifra de afaceri de doua miliarde de dolari.

Vlas acuza

La randul sau, Ioana Maria Vlas - fostul administrator al SOV Invest si martor in dosar - a declarat ca nu stie nimic despre modul de constituire a BID, dar a sustinut ca Vintu nu a avut carnet de investitor la aceasta banca. Totodata, Vlas a declarat ca banii pentru constituirea BID au fost ai investitorilor FNI. Ea l-a acuzat pe Sorin Ovidiu Vintu ca a trimis ilegal cererile de rascumparare a banilor depusi la FNI pe carnetele lui Nicolae Popa, fostul director general al grupului de firme Gelsor, in conditiile in care omul de afaceri nu era titular al acestor acte.

Si totusi, Vintu doarme fara griji

In iunie 2005, Vintu a fost condamnat de instanta Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti la trei ani de inchisoare, iar omul de afaceri a facut apel, pe motiv ca in cauza nu au fost administrate toate probele. Magistratii Tribunalului Bucuresti au admis apelul si au decis rejudecarea dosarului. Fapta pentru care instanta Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vintu in 18 ianuarie, respectiv uz de fals, se va prescrie in 17 februarie, astfel ca in cazul in care va fi atacata, el are sanse sa scape de pedeapsa.