Privatizarile frauduloase din domeniul energiei s-au facut cu participarea directa si bine "motivata" a unor membri ai Guvernului Tariceanu. Deocamdata, in plasa procurorilor a cazut doar unul dintre ministri, un altul aflandu-se in "pregatire". Cum am prevazut deja in materialul nostru din 12 decembrie, "Mafia, la masa guvernului", ministrul de atunci al economiei, Codrut Seres, a fost pus sub invinuire de catre procurorii DIICOT sub acuzatiile de tradare prin transmitere de secrete si sprijinirea unui grup infractional organizat cu caracter transnational, el riscand o pedeapsa cuprinsa intre 5 si 20 de ani inchisoare.

Astfel, "solutia imorala" a Guvernului Tariceanu s-a dovedit a fi si penala, imediat ce a iesit din Palatul Victoria. Conform rezolutiei procurorilor DIICOT prezentate instantei de la inalta Curte de Casatie si Justitie la sfarsitul saptamanii trecute, ministrul Codrut Seres a obtinut si transmis grupului de spionaj coordonat de Stamen Stantchev date si informatii secrete din domeniul economic si comercial de natura a periclita securitatea statului.

Acuzatia este una extrem de grava si vizeaza in mod deosebit privatizarea frauduloasa a societatii Electrica Muntenia Sud, precum si eforturile - stopate la vreme de autoritati - pentru vanzarea pachetului de 8% din actiunile Petrom catre sindicalistii condusi de Liviu Luca. In aceste conditii, dincolo de invinuirile aduse persoanelor implicate, se prefigureaza, in mod logic, si anularea privatizarii SC Electrica Muntenia Sud SA.

Codrut Seres - tradare prin transmitere de secrete

Conform procurorilor de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), unul dintre membrii importanti ai retelei de spionaj economic conduse de bulgarul Stamen Stantchev a fost ministrul economiei si comertului din perioada decembrie 2004-decembrie 2006, Ioan Codrut Seres.

La sfarsitul saptamanii trecute, procurorii au inaintat la Inalta Curte de Casatie si Justitie rezolutia de punere sub invinuire a fostului ministru al economiei si comertului, document in care au fost prezentate noi probe privind implicarea lui Seres in reteaua de spionaj a lui Stantchev. Astfel, se afirma ca in perioada 2005-2006, in calitatea de ministru al economiei si comertului si de presedinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud, Codrut Seres "a contribuit intelectual si material la culegerea, obtinerea si transmiterea de date si informatii confidentiale, secrete economice si comerciale, care, prin caracterul si importanta lor, sunt de natura sa pericliteze securitatea statului, privind societatile comerciale din domeniul strategic al economiei aflate in portofoliul MEC si OPSPI, precum si din domeniul elaborarii proiectelor de acte normative aflate in procedura de adoptare la nivelul Guvernului Romaniei". Concret, procurorii au detaliat cazul privatizarii frauduloase a Filialei de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Muntenia Sud" SA.

Culisele privatizarii Electrica Muntenia Sud

Privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA a fost decisa oficial in iunie 2005 la nivelul Ministerului Economiei si Comertului (MEC) - Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI). De mentionat ca, la data scoaterii la licitatie internationala a societatii, relatiile dintre Ioan Codrut Seres si Stamen Stantchev erau deja foarte apropiate, cei doi lucrand intens pentru promovarea in guvern a celebrei Ordonante privind vanzarea pachetului de 8% din actiunile SNP Petrom catre sindicalistii lui Liviu Luca.

Atat de apropiate erau aceste relatii, incat procurorii au sugerat chiar ca ministrul raspundea intocmai si la timp comenzilor lui Stantchev. De altfel, intamplator sau nu, cei doi protagonisti ai afacerii, Seres si Stantchev, au in mod ciudat cel putin un punct comun, amandoi fiind absolventii unei scoli tehnice militare: Codrut Seres a absolvit, in 1993, Academia Tehnica Militara, specializarea inginer-mecanic, iar Stamen Stantchev, scoala militara din Bulgaria, specializarea inginer arme. Pe 29 iunie 2005, "referindu-se la necesitatea sustinerii proiectului (lui Liviu Luca - n.red.) in urmatoarea sedinta de guvern, Stamen Stantchev l-a determinat pe ministrul Ioan Codrut Seres sa renunte la decizia sa de a nu mai propune documentul pentru dezbatere (in sedinta de guvern - n.red.) in proxima perioada, cetateanul bulgar mentionand pe un ton imperativ, ce releva indicii temeinice cu privire la natura relatiei dintre cei doi, urmatoarele: 'De fapt, nu trebuie sa-l sustii, trebuie sa-l prezinti… Treaba ta nu este sa sustii, ci sa prezinti>>, demnitarul acceptand sa se conformeze la solicitarea lui Stamen Stantchev, cu precizarea: 'M-am facut de c…t azi in Guvern. Din, stai ca-ti spun, din 4, 6, 7, din 8 acte normative, asta a fost singurul care nu mi-a trecut" (Dosar 222/D/P/2006, fila 000154, vol I).

De asemenea, "se poate remarca faptul ca Stamen Stantchev a fost invitat la nunta ministrului, desfasurata in 2006 (pe 02.09.2006 - n.red.), in contextul in care cei doi au avut in intervalul 2005-2006 mai multe intalniri in afara cadrului oficial, atat in Romania, cat si in strainatate: Austria, Turcia etc". In aceste conditii, este mai usor de inteles implicarea ministrului Seres in furnizarea de informatii confidentiale catre grupul de spionaj economic reprezentat de Stantchev.

Concret, conform procurorilor, ministrul Seres ar fi fost de acord cu transmiterea catre Stantchev, prin intermediul lui Dorinel Mihai Mucea, fost adjunct al sefului OPSPI, a unor date confidentiale ce priveau, intr-o etapa intermediara a licitatiei, ordinea si punctajul obtinut de contraofertantii societatii italiene ENOL SpA. Aceasta avea sa permita firmei italiene cunoasterea informatiilor pe baza carora avea sa-si imbunatateasca oferta finala si sa castige astfel, ilegal, licitatia.

Partea vazuta a privatizarii

Cronologic, procesul de privatizare a Electrica Muntenia Sud SA a avut urmatoarele etape: la inceputul lui ianuarie 2006 au fost inregistrate 10 oferte din partea unor societati interesate in preluarea pachetului de 67,5% din capitalul social al Electrica Muntenia Sud; pe 31 ianuarie 2006, la sediul Electrica SA, au fost depuse oferte angajante din partea a 8 investitori potentiali, oferte care au fost deschise, semnate pe verso si apoi au fost sigilate fara a fi citite; in perioada februarie-martie 2006, pe baza celor 8 oferte, Comisia de privatizare condusa de Dorinel Mucea a preselectat pentru etapa finala 5 dintre oferte, in functie de punctajul obtinut, asa incat pe 5 martie 2006 au fost facute cunoscute numele firmelor care au ramas in cursa: ENEL Spa Italia, Iberdrola Spania, CEZ Cehia, RWE Energy AG Germania si Gas de France International Franta; pe 5 iunie 2006 s-a anuntat oficial castigatorul licitatiei, in persoana societatii italiene ENEL Spa Italia.

Citeste si:

Conspiratia mafiotilor cu Mucea si Seres

Strategic, privatizarea Electrica Muntenia Sud a avut insa alte etape. Astfel, conform anchetatorilor, care, beneficiind de sprijinul SRI, au monitorizat continuu convorbirile telefonice ale mafiotilor, Codrut Seres fusese deja atras si motivat, la data declansarii operatiunii de privatizare, de catre membrii retelei Stantchev. Dincolo de elementele "motivationale" deja prezentate, procurorii au prezentat un fragment dintr-o convorbire telefonica purtata pe 17 iulie 2005 de Stamen Stantchev cu Michal Susak (responsabil al Credit Suisse First Boston pentru pietele emergente din Europa Centrala si de Est), in care se aminteste de un posibil cadou pregatit pentru ziua de nastere a lui Seres, din 2 august 2005. "Stamen Stantchev: M-am intalnit cu Seres, a fost foarte bucuros sa ma primeasca! Michal Susak: Pot sa inteleg asta… cu cadourile alea nu-i nici o surpriza! Stamen Stantchev: O sa fie ziua lui saptamana viitoare… si m-a invitat la ziua lui. Michal Susak: Desigur, cu un cadou frumos..." (Rezolutia de incepere a urmaririi penale impotriva lui Codrut Seres).

Primul pas al cuplului Stamen Stantchev-Vadim Benyatov (un alt responsabil al CSFB pentru pietele emergente din Europa Centrala si de Est) a fost facut la inceputul lui ianuarie 2006, cand Benyatov l-a contactat telefonic pe Stantchev si l-a intrebat daca are vreun "angajament" cu vreuna dintre firmele internationale interesate in privatizarea Electrica Muntenia Sud. Stantchev, care pana atunci avea deja o colaborare "neoficiala" pe aceeasi tema cu Michal Susak pentru sustinerea firmei CEZ as Cehia, i-a raspuns afirmativ lui Benyatov, dar l-a informat ca "se putea replia".

Benyatov i-a solicitat apoi lui Stantchev sa sprijine firma ENEL Spa, care era interesata in privatizarea societatii Electrica Muntenia Sud. Pe 17 ianuarie 2006, dupa ce Benyatov si Stantchev au batut palma, cel din urma l-a sunat pe Dorinel Mihai Mucea, adjunctul sefului OPSPI, "caruia i-a relatat ca intentioneaza sa se implice in aceasta privatizare si l-a chestionat pe responsabilul roman cu privire la o serie de aspecte procedurale pe care partea romana urma sa le puna in aplicare in cazul acestei privatizari.

Mai mult, in aceeasi luna, in urma unei intelegeri prealabile, s-a deplasat la Bucuresti, unde s-a intalnit cu Mucea Dorinel Mihai in afara cadrului oficial, context in care responsabilul roman l-a contactat pe ministrul economiei si comertului, Ioan Codrut Seres, caruia i-a comunicat ca se afla impreuna cu Vadim Benyatov si i-a solicitat permisiunea de a realiza o intalnire in trei, pentru o discutie 'mai confidentiala>>".

Pentru a asigura controlul confidentialitatii procesului de privatizare si "deci evolutia ulterioara a procesului de licitatie", Codrut Seres a aprobat, o luna mai incolo, pe 17 februarie 2006, "formarea unei comisii restranse, formate din doi membri ai comisiei de negociere si doi reprezentanti ai consultantului, si, in aceeasi data, comisia restransa a procedat la deschiderea ofertelor financiare si inceperea analizarii si punctarii acestora, in paralel cu analiza si punctarea ofertelor tehnice".

De asemenea, comisia de coordonare, condusa de Codrut Seres, a avizat ca numele investitorilor sa nu fie dezvaluite, indicandu-se ca in locul numelui sa fie inscris doar un numar de ordine ierarhica, in functie de punctajele obtinute. A urmat apoi selectarea oficiala a celor cinci firme. Dupa ce a aflat ca printre ofertantii preselectati se afla si ENEL Spa, Stantchev l-a "motivat" pe Dorinel Mucea sa-i predea situatia punctajelor obtinute de toate firmele concurente pentru a putea prezenta apoi o oferta mai buna din partea ENEL. Astfel, "la 27.03.2006, cei doi s-au intalnit intr-o locatie, situata chiar in apropierea MEC, unde functionarul public roman i-a dat cetateanului strain lista cu sumele oferite de cele 5 firme selectate pentru achizitionarea pachetului de actiuni de 67,5% din capitalul social al SC Electrica Muntenia Sud SA, supusa privatizarii (…) nivelul sumelor reprezentand o componenta esentiala a ofertelor (cu o pondere de 90% in stabilirea punctajelor finale de catre Comisia de privatizare)".

Cunoscand aceste sume anterior deschiderii ofertelor, deci in afara cadrului procedural, societatea italiana ENEL Spa a avut astfel posibilitatea sa ofere un pret maxim si, in final, sa castige licitatia. Printre dovezile ce probeaza transferul datelor confidentiale dintre Dorinel Mucea si Stamen Stantchev se afla inclusiv stenogramele unor convorbiri telefonice purtate intre Stantchev si Susak sau Stantchev si Benyatov. Astfel, in discutia Stantchev-Benyatov, primul i-a spus celui de-al doilea "ca a obtinut respectivele cifre de la 'tipul nostru>> - referindu-se la Dorinel Mihai Mucea ca la o persoana cunoscuta si de Vadim Benyatov".

In discutia dintre Stantchev si Susak, primul "mentioneaza in mod explicit faptul ca are cifrele privind ofertele financiare inaintate MEC de firmele participante la licitatia internationala in privatizare in discutie de la Dorinel Mihai Mucea - fila 269 vol. I".

De asemenea, in aceeasi convorbire telefonica se arata ca, a doua zi, Stamen Stantchev urma sa aiba confirmarea respectivelor cifre de la Codrut: "Si am primit cifrele exacte de la el (Dorinel Mucea - n.red.), pe care le voi primi maine si de la Codrut. Pentru ca i-a cerut azi sa i le dea" - a afirmat Stamen Stantchev. Asa se face ca, dupa modificarea in cunostinta de cauza a ofertei de catre ENEL Spa Italia, pe 10 mai 2006, Dorinel Mihai Mucea l-a informat pe Stantchev de faptul ca firma reprezentata de acesta a realizat cel mai mare punctaj in procesul de licitare. Pe 5 iunie 2006, MEC a anuntat oficial ca oferta companiei italiene a castigat licitatia pentru privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, intrucat a avut cel mai mare punctaj.

Trei zile mai tarziu, pe 8 iunie 2006, Serviciul Roman de Informatii a sesizat oficial Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, DIICOT, cu privire la existenta unei grupari de criminalitate organizata, constituita in jurul cetateanului bulgar Stamen Stantchev pentru afacerile derulate in Romania, grupare formata din mai multi demnitari si functionari publici cu atributii in domeniul privatizarii si care prin faptele lor au periclitat securitatea statului.

Privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, anulata?
>> Cum se stie deja, la sfarsitul lui noiembrie 2006, s-a inceput urmarirea penala impotriva a opt membri ai retelei de spionaj, iar pe 20 decembrie 2006, acestora li s-a adaugat si ex-ministrul economiei si comertului Ioan Codrut Seres. Urmeaza, cu siguranta, inculparea oficiala a ministrului comunicatiilor, Gabriel Nagy, deja aflat cu un picior in lotul celor noua.

Pe de alta parte, daca, asa cum rezulta din probatoriul administrat de procurorii DIICOT, privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA a fost frauduloasa, este de presupus ca ea va fi anulata, problema care, pana azi, nu a fost amintita sau supusa vreunei dezbateri publice.