Intr-o prima reactie la criticile aduse noii legi a cultelor, dar si presedintelui Traian Basescu pentru faptul ca a promulgat-o, Bogdan Tataru Cazaban, consilier prezidential pe probleme de culte si cultura, spune ca in Romania, criteriile de recunoastere a unui cult sunt comparabile cu cele din legile altor tari europene.

Domnul Cazaban a declarat la BBC ca nemultumirile privind conditiile care trebuie indeplinite pentru ca un cult sa fie recunoscut oficial in Romania - respectiv minim 12 ani vechime si minim 32 de mii de membri - sunt nejustificate.

Bogdan Tataru Cazaban: Va pot spune ca este o exagerare nepermisa si neonesta pentru ca o minima comparatie cu legi care exista in tari europene ca Belgia, Austria, Cehia, Slovacia sau partial in Germania si Italia poate oferi o perspectiva mult mai corecta si echilibrata asupra actualei legi romanesti. De ce? Criteriile acestea si recunoasterea din partea statului la doua niveluri a comunitatilor religioase constituie o constanta a legislatiei europene, care nu este uniforma in domeniu. E important de retinut: sunt prevederi in actuala lege care corespund punct cu punct cu alte prevederi din legile de profil din statele pe care le-am mentionat.

BBC: Sunt de exemplu in Romania sapte miscari penticostale dintre care doar una este recunoscuta, miscari penticostale foarte vechi, nerecunoscute de regimul Ceausescu s-au reinfiintat de exemplu in 1996 (dau aici exemplu unei miscari care este foarte veche in Romania) si cu toate acestea nu poate fi recunoscuta drept cult.

Bogdan Tataru Cazaban: Nu cunosc situatia fiecarui cult in parte. stiu ca depilda legislatia romana recunoaste un numar superior de culte in raport cu legislatia din alte tari europene cu traditie, unde sunt recunoscute cateva culte foarte vechi, istorice. Vorbesc de nivelul de cult. Celelalte sunt recunoscute la nivelul de asociatii religioase.

BBC: Un alt articol din lege care este deasemenea criticat este articolul 13 care incrimineaza ofensa adusa simbolurilor religioase. Sunt mai multe organizatii nonguvernamentale si oameni de cultura care au fost deranjati de acest articol care considera ca ar incalca dreptul la libera exprimare.

Bogdan Tataru Cazaban: Sustinerea acestui articol ar trebui sa o faca cei care l-au propus, pentru ca el a fost propus de in parlament. Dar, eu va pot spune ca, necesitatea respectarii simbolurilor religioase in spatiul public nu implica limitarea libertatii de expresie sau exercitarea unei cenzuri. Nu se refera la acest lucru ci subliniaza responsabilitatea cetatenilor fata de libertatea celuilalt si fata de credinta si simbolurile sale.

BBC: Toleranta este una, dar foarte multi se tem - inclusiv artistii depilda - ca acest articol ar putea duce la interzicerea unor carti precum "Evanghelistii" a Alinei Mungiu sau a unor filme precum "Patimile lui Isus"...

Bogdan Tataru Cazaban: Nu. Nu se refera la asa ceva. Este vorba doar despre ofensa publica la adresa simbolurilor religioase, nu este vorba despre discutia libera a ideilor si credintelor religioase in diferite forme artistice.

BBC: Ne puteti da un exemplu de ce ar insemna ofensa adusa simbolurilor religioase, in spiritul acestui articol de lege?

Bogdan Tataru Cazaban: Folosirea unui simbol religios in care foarte multi oameni se recunos, sau putini oameni pentru ca este si respectarea libertatii de credinta a minoritatilor, intr-un context care pare sau poate parea ofensator celor care impartasesc acea credinta, este interzis. Dar nu sunt prevazute pedepse, acel articol nu incrimineaza, el doar afirma respectul din partea statului si din partea cetatenilor fata de simbolurile religioase.


Despre autor:

Sursa: Bbc.co.uk


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.