La doar cateva zile de la aderarea tandemului romano-bulgar la UE, revista britanica "The Economist" isi expune rezervele cu privire la prestanta europeana a celor doua state. The Economist apreciaza ca "Romania si Bulgaria sunt inapoiate atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere politic", ceea ce demonstreaza din nou rolul important pe care il pot avea, in schimb, valorile culturale si spirituale romanesti. Basescu este remarcat pentru condamnarea comunismului si atlanticismul sau in timp ce Bulgaria este observata pentru pan-slavismul sau, si masurile reduse in lupta anti-coruptie.

"Romania si Bulgaria sunt inapoiate atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere politic", noteaza publicatia britanica, cu mentiunea ca "perechea balcanica" difera in comparatie cu grupul celor opt state ex-comuniste, care s-au alaturat Uniunii Europene in 2004. Desi tandemul romano-bulgar deja da semne de "dezvoltare rapida", PIB-ul pe cap de locuitor al celor doua state lasa de dorit, in conditiile in care Romania si Bulgaria au realizat 4490, respectiv 3480 de dolari in 2005, ambele cifre fiind cu mult sub media de 29.330 de dolari a Uniunii. "Inapoierile" nu se limiteaza aici, sustine "The Economist", avansand la domeniul infrastructurii si cel al serviciilor publice, situate "mult mai rau decat in restul Europei de Est". De asemenea, in cazul celor doua state recent admise in UE, "coruptia este bine inradacinata, iar cultura politica mai putin matura". "Desi se aseamana in ceea ce priveste prestatia institutiilor publice si gradul de saracie, Bulgaria si Romania se deosebesc prin marime, istorie, politica si structura economica", precizeaza revista britanica, procedand la o caracterizare in antiteza a celor doua state.

Desi usor avantajati de numarul de trei ori mai mic de locuitori, vecinii de la sud de Dunare nu se pot lauda cu o clasa politica mai performanta decat cea a Romaniei, sustine "The Economist", adaugand ca "in timp ce bulgarii se simt pe dinafara caracteristicilor generale (ale UE, n. red.), romanii (...) se considera a fi un avanpost latin intr-o mare slava". Pe langa etnicii maghiari reprezentand aproximativ 7% din populatia Romaniei, respectiv pe langa minoritatea turca insumand 9% din populatia Bulgariei, cele doua state "au importante comunitati de romi, care adesea traiesc in conditii precare, mai proaste decat in comunism", mai scrie publicatia.

Rusia - prieten vs. "pradator"

In ceea ce priveste politica externa, "perechea balcanica" se raporteaza diferit la Rusia. In vreme ce "bulgarii au multumit Rusiei tariste pentru eliberarea de sub dominatia otomana si multi dintre ei isi amintesc perioada comunista ca pe o perioada de modernizare", "pentru romani, Rusia este un pradator", care "le-a rapit o provincie estica, in 1812", detaliaza revista britanica, referindu-se la Basarabia. Desi recastigata in 1918, Uniunea Sovietica si-a adjudecat inca o data Basarabia, in 1940, "aceasta regiune alcatuind acum, impreuna cu o fasie de pamant situata la granita cu Ucraina, (Republica) Moldova", noteaza "The Economist".

Basescu atlanticistul

Daca "sub conducerea presedintelui Traian Basescu Romania a devenit un bastion al atlanticismului in regiunea Marii Negre", "Bulgaria este in mare parte pasiva in privinta politicii externe, desi are relatii bune cu Rusia", continua publicatia, subliniind ca premierul bulgar, Serghei Stanisev, a studiat la Moscova, iar "acest lucru este valabil si pentru fosti lideri romani, insa a admite acest lucru acum inseamna a-ti atrage oprobiul politic". Antiteza continua, "The Economist" amintind ca "Basescu descrie regimul comunist drept unul criminal, in timp ce liderii bulgari doar murmura". Conflictul dintre Palatele Victoria si Cotroceni este mentionat si el, revista apreciind ca "numai obiectivul aderarii la UE a tinut impreuna in guvern Partidul Democrat al lui Basescu si Partidul National Liberal condus de Tariceanu".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.