In judetul Tulcea se construieste o retea de drumuri din piatra provenind de la o mina abandonata de uraniu, cu un grad crescut de radioactivitate. Riscul ca persoanele care intra in contact cu minereul extras, constructorii drumului, dar si cei care circula pe acesta sa se imbolnaveasca de diferite forme de cancer este extrem de ridicat. Nivelul de radioactivitate al minei este de 2,5 ori mai mare decat cel normal. Cu toate acestea, autoritatile de control in domeniul radiatiilor nucleare, dar si oficialitatile locale nu se sinchisesc sa intervina.

O mina de uraniu din judetul Tulcea, abandonata dupa caderea comunismului, a devenit sursa de materie prima pentru constructorii de drumuri publice. Piatra extrasa din cariera de la Dealu Consul, de langa comuna Izvoarele, este folosita la construirea fundatiei unei retele de drumuri judetene.

Conform specialistilor, expunerea prelungita a organismului uman la structura de piatra extrasa din cariera fostei mine de uraniu este extrem de nociva, iar persoanele care intra in contact cu minereul extras risca sa se imbolnaveasca si sa fie afectate de diferite forme ale cancerului. Desigur, acestea nu se manifesta imediat, efectele aparand in timp. Pericolul este cauzat de radioactivitatea extrem de ridicata. Practic, nivelul de radiatii este de 2,5 ori mai mare decat cel admis. Un nivel care nu este mortal dar care duce la aparitia diferitelor boli, in special cancer. O boala care de cele mai multe ori se soldeaza cu deces.

Cu toate acestea, autoritatile de control in domeniul radiatiilor nucleare, dar si oficialitatile locale uita sa intervina. Cei in pericol de a fi iradiati nu sunt numai locuitorii din zona, cateva mii, sau constructorii drumului in cauza, dar si cei care vor circula pe drumul respectiv.

Piatra din mina pentru drumuri

Citeste si:

Recent, utilizarea sterilului de la Dealul Consul a capatat o forma oficiala. Regia de drumuri si poduri din Tulcea utilizeaza piatra extrasa din mina de uraniu pentru fundatia unor drumuri publice. Spre exemplu transporturile de piatra de la Izvoarele sunt folosite pentru astuparea unor gropi create accidental in soseaua ce leaga satul Izvoarele de satul vecin Iulia. Piatra a fost folosita si pentru crearea unui drum de acces catre puturile de apa forate in apropiere, cu fonduri "Sole Bone" accesate de Consiliul Judetean Tulcea. Fostii mineri sustin ca exploatatia avea un caracter experimental, iar roca rezultata din excavatie nu a ajuns niciodata intr-un proces tehnologic de extractie a uraniului.

Minereu pentru centrala de la Cernavoda

La pregatirea minei de la Dealul Consul au lucrat in jur de patru sute de oameni, mineri si specialisti.

In prima etapa a fost realizata o galerie lunga de trei kilometri, ajungand la o adancime de trei sute de metri. Operatiunea a fost oprita in primavara anului 1988 cand izvoarele subterane de sub Dealul Consul inundasera galeriile. Pana in ianuarie 1990, mina a continuat sa fie o zona pazita, insa schimbarea regimului comunist a determinat abandonarea operatiunii. Astazi, Dealul Consul este presarat de gaurile de aerisire, descoperite si adanci de sute de metri, ale galeriei.

Comuna Izvoarele se afla la 32 de km de Tulcea. La inceputul anilor '80, in zona au fost incepute forari pentru a se stabili cantitatea exacta de uraniu care se afla in subsolul Dealului Consul de la marginea localitatii. Timp de opt ani au fost realizate o serie de lucrari necesare pentru punerea in functiune a unei mine de uraniu ce trebuia sa alimenteze cu combustibil Centrala Nuclearo-Electrica de la Cernavoda. Desi, conform analizelor, cantitatea de uraniu de sub Dealul Consul este destul de mica pentru ca extragerea ei sa fie rentabila, factorii de decizie ai vremii au dispus punerea in functiune a minei in cel mai scurt timp posibil, tara avand nevoie de acest minereu pentru a asigura functionarea Centralei de la Cernavoda. Romania ajunsese in aceasta situatie dupa ce timp de trei decenii mina de uraniu de la Baita, judetul Bihor, a extras minereu in exclusivitate pentru export catre fosta Uniune Sovietica. Conform datelor specialistilor, au fost exportate in jur de 30 de mii de tone de uraniu, ceea ce ar fi fost de ajuns timp de trei sute de ani pentru a alimenta Centrala de la Cernavoda.