In partea a doua a unui interviu in exclusivitate la BBC, presedintele a calificat drept iresponsabil modul in care guvernul Nastase a negociat capitolul "Energie" cu Uniunea Europeana.

Cum poate fi rezolvata criza fortei de munca ?

Traian Basescu: Este o realitate ca Romania se afla acum, in cateva domenii, nu numai in constructii, in criza de forta de munca. si solutia nu poate fi decat aceea de gandire a unui sistem de acceptare a fortei de munca straine.

In momentul de fata, se gandeste varianta acceptarii fortei de munca din jurul frontierelor romanesti.
Avem puternice comunitati de romani in Ucraina - Bucovina. Avem puternice comunitati de romani in Serbia, Bulgaria si in Moldova.

Gandim acum o solutie pentru ca acesti oameni sa aiba mai usor acces la piata fortei de munca si iata ca intreprinzatorii nu stau dupa politicieni: primii 2500 de muncitori din China deja lucreaza in fabrici din Romania.

Stiu ca sunt patroni care aduc forta de munca din Pakistan, deci lucrurile merg inainte.
Din punctul meu de vedere, miscarea fortei de munca in Europa este, pana la urma, unul din dezideratele fundamentale ale UE: libera circulatie a persoanelor, a fortei de munca.

Nu ar trebui sa o privim neaparat ca pe o tragedie, recunoscand ca cei care au plecat in ultimii ani sa munceasca in strainatate au avut un aport extraordinar la dezvoltarea Romaniei prin investitiile pe care le-au facut acasa, din banii castigati in strainatate, si, in acelasi timp, un aport extraordinar in schimbarea mentalitatilor despre statul paternalist si trecerea catre omul european care isi ia singur soarta in maini.

BBC : In acelasi timp, pensia de stat tinde sa scada de la 50% din salariul mediu, in prezent, la 25% pana in 2025. Forta de munca imbatraneste…

Traian Basescu: Asta nu inseamna ca scad pensiile. Pensiile cresc si aveti o proba chiar acum, la 1 noiembrie, s-au marit pensiile cu 19.5%, o crestere spectaculoasa, iar pana la sfarsitul anului 2008 se va produce dublarea pensiilor fata de 2004.

Procentul in raport cu salariul mediu e generat de cresterea mult mai rapida a salariilor. Antreprenorii au inteles ca, daca vor o forta de munca mai bine calificata, trebuie mai bine platita, pentru ca acum romanul are alternativa sa lucreze in Romania sau in strainatate.

Iar antreprenorii romani s-au pliat pe aceasta realitate, dar, repet, chiar daca pensia se reduce procentual in raport cu salariul, realitatea cresterii pensiilor nu poate fi contestata.

Guvernul 'nu are o strategie post-aderare'

BBC : Noul comisar european, Leonard Orban, a facut o observatie imediat dupa investire: ca Romania nu are o strategie post-aderare. Ca e neaparat necesara adoptarea, cu maxima urgenta, a unei decizii privind sistemul de gestionare a afacerilor europene. si premierul a sunat alarma - intr-o declaratie de ieri.

Traian Basescu: Guvernul trebuia sa construiasca o strategie, iar eu vorbesc de lipsa acestei strategii de doi ani. De fiecare data cand am spus-o, s-a considera atac la guvern.

E bine ca a venit domnul comisar Orban, a facut o conferinta la palatul Victoria si, in sfarsit, primul ministru a inteles ca trebuie sa faca o strategie post-aderare. Asta nu inseamna ca partidele nu si-au construit astfel de strategii, atentie!

Deci, PNL are o strategie post-aderare, PD are o strategie post-aderare, PSD-ul, din declaratii, se pare ca si el are o strategie post-aderare. Probabil ca solutia este aceea de a discuta cu toti acesti detinatori de strategii si de a ajunge la o strategie acceptata de toti, sau, macar, acceptata de guvern.

M-am uitat pe executia bugetara si am constatat ca sunt ministere care au cheltuit foarte putini bani din bugetul de stat alocati pentru investitii. Foarte putini in raport cu ceea ce au avut alocat. Romania incheie anul cu o economie consistenta la cheltuieli de capital, la investitii.

Despre acest lucru poti sa spui ca este economie doar atunci cand nu stii ce inseamna. De fapt, nu s-au realizat investitiile si acesta este pentru mine semnalul cel mai puternic ca avem o capacitate redusa la nivelul administratiei centrale a guvernului, a agentiilor guvernamentale, de a cheltui banii de investitii. Sigur, s-au cheltuit toti banii de salarii, toti banii de cheltuieli materiale, s-au cheltuit toti banii la toate capitolele.

Gasim insa destule ministere care nu au cheltuit banii, care nu au realizat acele modernizari, acele investitii care sa se reflecteze in calitatea mai buna a serviciilor fata de cetateni. Ce ma ingrijoreaza cel mai puternic este ca in aceasta categorie se situeaza chiar Ministerul Sanatatii, din pacate.

Citeste si:

'Eroare de apreciere' la negocierea capitoului Energie

BBC : Domnule presedinte, in campania electorala din 2004, si apoi imediat dupa investirea in functie, doreati renegocierea capitolului "Energie" cu UE. Exista o culpa politica pe care ati pune-o in dreptul cuiva?

Traian Basescu: In dreptul negociatorilor, da. O eroare de apreciere. Romania putea sa negocieze o perioada de tranzitie mai lunga pentru ca are un argument forte: cea mai mare parte a resurselor energetice sunt de provenienta romaneasca.

Fie ca vorbim de gaze, de titei, de carbune. in aceste conditii, existau toate premisele si toate argumentele ca Romania sa ceara o perioada de tranzitie de 5, 6 sau chiar 7 ani pana la alinierea preturilor la energie, pentru simplul motiv ca trebuia sa se tina cont ca pretul la energie are impact direct asupra cetateanului: si in costul de transport, si in costul de incalzire, si in costul painii si in orice se intampla.

A fost, dupa parerea mea, un mod iresponsabil de a negocia capitolul "Energie". S-a discutat cu Uniunea Europeana, cu Comisia, si s-a aprobat, s-a acceptat o extindere a perioadei de tranzitie de la un an la doi ani, deci era perfect posibil. Dar exista o dorinta de a nega tot ce ar insemna act de demnitate si de respectare a interesului national in relatiile cu structuri internationale sau in relatii bilaterale. Priviti numai la reactiile pe care le au tot soiul de lachei ai Moscovei in legatura cu orice as spune cu privire la problemele pe care le ridica relatia bilaterala dintre Romania si Federatia Rusa.

O relatie pragmatica cu Federatia Rusa

BBC : Dle presedinte, exista o declaratie - ma refer la ministrul rus de Externe, Segheri Lavrov - o dubla stire de presa a unor institutii ca si guvernamentale, e vorba de Itar Tass, la noi de Rompres. Ministrul de Externe al Rusiei si-ar fi exprimat o oarecare nemultumire fata de declaratii "neprietenoase", asa ar fi fost considerate unele afirmatii ale dvs. O luati in serios, stiti ca ar fi asa?

Traian Basescu: Nu stiu, am vazut si eu preluata de unele ziare o astfel de declaratie. Daca aceasta declaratie exista, politicienii de la Moscova trebuie sa stie ca in mine nu vor avea niciodata un sef de stat care, inainte de a spune ceva public sau de a face vreo actiune, sa intrebe Moscova ce sa spuna. Asa cum nu intreb nici Washingtonul, nici Parisul, nici Berlinul, nici Londra, nu voi intreba nici Moscova. Eu am de aparat interesul national si pozitii ale sefului statului roman in raport cu tot acest complex politic international.

Nici un alt stat, pana acum, nu a avut pretentia sa am pozitii prietenoase in detrimentul Romaniei. Daca aceasta declaratie este adevarata, probabil ca domnul Lavrov a uitat ca Romania este un stat independent, suveran si cu deplina legitimitate in a-si afirma pozitiile internationale. Eu sper totusi ca dl. Lavrov nu a facut aceasta declaratie si ca este doar o interpretare de presa.

BBC : Spuneti ca acest mod, adesea apreciat ca taios si ofensiv, de a discuta chestiunile bilaterale Bucuresti-Moscova, nu ar fi urmarea unui mandat pe care l-ati avea si in numele organismelor politico-militare din care Romania face parte.

Traian Basescu: Nu. Noi avem si suntem interesati intr-o relatie pragmatica, buna, cu Federatia Rusa, pentru ca Federatia Rusa este cel putin o putere regionala, daca nu mai mult, si interesele Romaniei sunt sa aiba in regiune numai prieteni. Atata timp cat acest lucru este posibil.

BBC: Nu sunt putini cei care spun ca, pastrand o astfel de pozitie, nu se poate obtine un pret prea redus la gazele naturale.

Traian Basescu: Da, poate daca nu ne spunem pozitia, primim gaze mai ieftin. Sigur, este exact lucrul pe care eu l-am spus public, si anume ca, in functie de decizii politice, unele tari primesc gaze naturale cu 160 de dolari pe mia de metri cubi, altele cu 240, altele cu 310, ca Romania. Din punctul meu de vedere, corect va fi cand gazele vor avea acelasi pret pentru toti si nu vor fi utilizate ca instrument politic. Daca imi dai un vot la ONU sau mai stiu eu unde, discutam altfel despre pretul gazelor....

Legile sigurantei nationale

BBC: Ce se intampla cu legile sigurantei nationale?

Traian Basescu: Proiectele trimise de la guvern ar genera o confuzie extraordinara in modul de functionare al serviciilor de informati. As putea spune ca, intr-o era a pericolului terorist, sa ai servicii de informatii care se produc precum actorii de la Teatrul Tanase, transparent, dai biletul si vezi cu ce se ocupa, le stabilesti limite de actiune care sunt specifice unui functionar public si nu unui serviciu de informatii, inseamna sa ai servicii de informatii inoperante. Va trebui sa avem o discutie cand partidele politice vor fi pregatite sa iasa din demagogie. Sigur, daca exista un interes de reducere a capacitatii Romaniei de a-si apara interesul national, putem adota si proiectele trimise de la guvern. Daca insa exista interesul ca Romania sa fie capabila sa isi apere cetatenii si sa poata fi un partener pentru serviciile partenere din NATO si din UE, trebuie sa analizam inca propunerile trimise de la guvern.

BBC : Proiectele acestor legi venite de la Cotroceni erau considerate nedemocratice, dumneavoastra spuneti ca cele venite de la guvern sunt mult prea laxe si periculoase pentru siguranta nationala.

Traian Basescu: Deocamdata, prin Constitutie, eu sunt primul responsabil de securitatea cetatenilor si a Romaniei. Cu politruci care vor sa faca din serviciile de informatii niste anexe politice, nu am cum sa am un dialog serios.