Raportul Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste foloseste in mare masura lucrari deja aparute, unele apartinind chiar unor membri sau experti ai comisiei, insa, cel putin in ceea ce priveste statisticile, vine si cu propriile calcule si estimari. Estimari care, ca si cele precedente, din cauza interzicerii accesului la unele arhive, variaza foarte mult. Spre exemplu, numarul total al victimelor comunismului din Romania este estimat intre 500.000 si doua milioane, cuprinzindu-i pe cei care au trecut prin inchisori, lagare si alte locuri de detentie si deportare.

Arhivele, marele neajuns

Cifrele reprezinta in acelasi timp si un minus al Raportului Tismaneanu. Aceasta pentru ca in ce priveste avorturile, de exemplu, nu s-au putut obtine informatii complete. "Numarul femeilor care au suferit complicatii in urma intreruperilor de sarcina efectuate ilegal, numarul copiilor orfani si al celor abandonati in institutii de stat sau pe strazi nu pot fi estimate cu exactitate", se spune in Raport, dindu-se si o explicatie intr-o nota de subsol. "Trebuie totusi precizat aici ca expertii si membrii comisiei nu au avut acces la documente care ar fi putut facilita analiza anilor ‘80 si intelegerea mecanismelor regimului; mai mult, accesul la anumite materiale a fost interzis fara explicatii. Aceasta situatie nu poate fi justificata in nici un fel", spun autorii Raportului.

Pe acelasi ton de nemultumire este amendat in mai multe rinduri accesul restrictionat la arhive, iar indemnul de deschidere totala a lor este rostit nu doar acolo unde le era locul, adica in capitolul de concluzii si recomandari. "Cu siguranta, deschiderea totala a arhivelor va permite cunoasterea si studierea rolului jucat de persoanele aflate la conducerea Ministerului de Interne in cadrul actiunii de 'reeducare>> de la inceputul anilor ‘50", se spune referitor la "fenomenul Pitesti".

Patetisme si melanj

Citeste si:

Multitudinea si diversitatea surselor de informatii folosite de membrii comisiei, benefice Raportului, nu fac totusi din acesta o lucrare academica, asa cum si-ar fi dorit cei mai multi dintre membrii ei. Cel putin prin tonul abordat, cu accente revansarde sau patetice pe alocuri. Acesta a alternat cu tonul neutru, specific unei lucrari stiintifice, folosit in alte parti ale Raportului, ceea ce i-a conferit si un aspect neunitar stilistic.

De exemplu, cu privire la fostul sef al Directiei I a Securitatii Nicolae Plesita, autorul isi varsa naduful nedisimulat. "In chip scandalos, acest tortionar continua sa apara in diverse emisiuni de televiziune si sa-si ponegreasca fostele victime. Pensiile fostilor ofiteri de Securitate sint in multe cazuri de zece ori mai mari decit pensia unui fost profesor de liceu", se mentioneaza in Raport. "Inspirati de modelul bolsevic, sfatuiti de consilierii sovietici, dar dovedind o maniacala ardoare personala, liderii romani au facut tot ce tinea de ei pentru a-si depasi magistrii intru zel si demonism", se mai apreciaza in termeni eseistici in concluzia Raportului.

EVZ a cam furat Raportul

"Cotidianul" a fost primul ziar care, luni dupa-amiaza, a postat Raportul Comisiei Tismaneanu pe site-ul de Internet. Pentru a depista eventuale acte de piratare, cind a fost transferat in format pdf, documentul original a fost marcat cu o discreta dunga galbena pe antetul fiecarui inceput de capitol. Dupa doua ore, Raportul a fost postat si de catre cotidianul "Evenimentul zilei", care insa nu a citat nici o sursa de unde l-ar fi luat. Totusi, versiunea Raportului din "Evenimentul zilei" poarta dungile galbene trasate in redactia "Cotidianul".