Iata ca si in Romania deseurile pot deveni, din povara, un mijloc de energie utilizabila la scara inalta. Deseurile pot constitui si o sursa importanta de bani, daca se ia in calcul ca numai prin arderea gunoaielor bucurestenilor in incineratoare moderne se pot obtine circa 40 de MW. Atat este de altfel si necesarul de energie pentru iluminatul public al Capitalei, plus functionarea metroului si a transportului urban, a declarat pentru Rompres comisarul general al Garzii Nationale de Mediu, Silvian Ionescu.

"Primaria Municipiului Bucuresti, prin primarul Adriean Videanu, a inceput deja negocierile pentru achizitionarea unui incinerator foarte modern, cu plasma, care arde deseurile la circa 6.000 de grade Celsius. Prin acest procedeu se poate obtine atat energie electrica, cat si biogaz. In Uniunea Europeana se modifica deja directiva privind deseurile, iar Romania trebuie sa se alinieze acesteia, pana la finalizarea procesului, adica pana la incinerator.

Metoda moderna, la aceasta ora, nu mai este depozitarea si renaturarea depozitelor de gunoi, ci incinerarea. Renaturarea este, practic, o poveste, deoarece multe din tipurile de plastic folosite pot ramane intregi pana la 200 de ani. De aceea, primarul Adriean Videanu este decis sa scoata bani din incinerarea deseurilor. Mai mult, a gasit si finantatorul, Deutsche Bank, cea mai mare banca a Germaniei si cea mai mare companie europeana de titluri de valoare", a precizat Silvian Ionescu.

Parteneriat public-privat

In prezent, in UE exista astfel de incineratoare, produse in SUA, cu o eficienta foarte ridicata. Municipalitatile din Madrid si Varsovia au contractat deja aceste tehnologii de incinerare. Si la Bordeaux exista un asemenea incinerator, iar orasele mari din Asia folosesc deja uzual astfel de incineratoare.
"In loc sa mai dea un milion de lei pe luna pentru iluminat, fara a adauga metroul, tramvaiul si troleibuzul, municipalitatea poate realiza economii importante prin incinerarea deseurilor in instalatii cu plasma. Bucurestiul are circa doua milioane tone de deseuri pe an. Mai mult, posibila investitie a Capitalei, facuta in parteneriat public-privat, poate fi recuperata fara a antrena banul public", a adaugat Silvian Ionescu.

Producerea deseurilor menajere a crescut continuu in intreaga lume, atat in termeni absoluti, cat si pe cap de locuitor. Cantitatea de deseuri solide municipale produsa in tarile dezvoltate a crescut, in medie, de la 318 milioane tone in 1970, la 400 milioane tone in 1990. Se constata ca, in perioada considerata, cresterea in statele dezvoltate a fost de aproximativ 25 la suta. Astfel, spre exemplu, in Franta, la nivelul anului 1999, s-au inregistrat 434 kg de deseuri solide municipale/locuitor, fata de 220 kg cu 30 de ani in urma.

Citeste si:

Cantitatea de deseuri generata in fiecare an de tarile europene este in crestere, ajungand in momentul de fata la circa 2.000 de milioane de tone, din care 200 milioane tone intra in categoria deseurilor menajere, iar 40 de milioane de tone in grupa deseurilor periculoase. Intre 1990 si 1995, totalul cantitatii de deseuri in Europa (inclusiv in tarile Europei Centrale si de Est) a crescut cu 10 la suta. Cat priveste deseurile municipale, cantitatea acestora a crescut in ultimul deceniu cu circa 11 la suta, iar prognozele apreciaza mentinerea acestei tendinte si in perioada imediat urmatoare. In termeni relativi, productia de deseuri a crescut in Norvegia cu trei la suta pe an intre 1992 si 1996, in timp ce, in SUA, cresterea a fost de 4,5 la suta pe an pentru o perioada similara.

Tarile industrializate genereaza mai multe deseuri

In privinta ratelor de generare a deseurilor, aprecierea acestora este dificila, intrucat in putine tari autoritatile cunosc cu exactitate cantitatea de deseuri produse. In plus, nu exista o definitie unica asupra a ceea ce constituie deseu solid municipal. De exemplu, unele tari considera molozul din constructii si demolari ca parte a fluxului de deseuri municipale, in vreme ce altele nu.

Conform unui studiu al Bancii Mondiale, locuitorii tarilor industrializate genereaza mult mai mult gunoi decat locuitorii tarilor in curs de dezvoltare. Zonele urbane din tarile industrializate determina de doua sau trei ori mai mult gunoi decat cele din tarile in curs de dezvoltare.

Astfel, rata de generare a deseurilor solide urbane a fost estimata intre 0,7 si 1,8 kg/persoana/zi in statele industrializate si intre 0,4 si 0,9 kg/persoana/zi in tarile in curs de dezvoltare. MMGA a negociat cu UE mai multe perioade de tranzitie pentru managementul deseurilor. Astfel, pe Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele si deseurile din ambalaje s-a solicitat o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010, pe Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deseurilor s-a solicitat o perioada de tranzitie de 10 ani, pana in anul 2017. Pe Directiva Consiliului nr. 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor, s-a solicitat o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.