Marii disidenti si personalitatile urmarite de Securitate nu ne ajuta sa vedem pina in ce unghere a intrat politia politica in viata noastra. Ne ajuta in schimb revoltatii anonimi, despre care nu se vorbea la Europa Libera, pentru care nu se stringeau liste de sustinere. Cazul Constantin Zanfir (foto) este povestea unui marunt profesor de tehnologie, reeducat in spirit socialist de catre Securitate. Misiunea a fost executata cu sprijinul elevilor sai, care l-au turnat cu metoda.

Unii au harul poeziei, altii mintea prinsa pe veci in maruntaiele unui computer. Lui i s-ar putea spune "Bombanitorul". Toata viata, si-n somn, si la trezie, asta a facut: a bombanit. Pina acum o vreme il puteai zari pe holul Curtii de Apel Craiova, ori pe la Inalta Curte din Bucuresti, ori tot mizgalind niste hirtii pe o bancuta in curtea Tribunalului din Botosani, ba, la inceputul anului, astepta o sentinta intr-o sala de la Tribunalul Sibiu. Batrinelul asta nestavilit la vorba si la dat din miini a trimis in judecata zeci de oameni, fosti ofiteri de Securitate, fosti colegi de Cancelarie, fosti elevi, acuzindu-i ca i-au distrus viata. Le-a cerut daune in bani, fiecaruia dupa puterea raului ce l-au indreptat spre el. Am pus in paranteze, in dreptul numelor, cam de citi euro crede Constantin Zanfir ca i-a gresit fiecare.

Protest la condica de sugestii si reclamatii

Citeste si:

Cazul Zanfir e un succes al Securitatii. Elementul dusmanos trebuia neutralizat si misiunea indeplinita, chiar daca ofiterii de la munca de jos dadeau semne de lehamite la inceputul misiunii. Simteau ei, dupa cum ne-au marturisit recent, ca "urmaritul nu era decit o musca". Si l-au neutralizat, adica l-au cumintit, montind impotriva-i cohorte de informatori, multi dintre acestia copii, elevi de-ai guralivului profesor. Caci n-avea proful de desen tehnic Constantin Zanfir alt pacat, pe linga cel de-a face noaptea taximetrie clandestina si a dormi a doua zi cu capul pe catedra, n-avea, spuneam, alt pacat, decit cel al unei guri spurcate.

Ca sa ajunga din postura de biet profesor de tehnologia materialelor la liceul fabricii de vagoane din Caracal in cea de element dusmanos, lui Constantin Zanfir, 65 de ani, azi, i-a fost suficient sa intrebuinteze in scopul pentru care a fost creata o condica de sugestii si reclamatii. Mai exact, pe cea atirnata la chioscul de piine al complexului Bulevard din localitate. Acolo, el a facut o reclamatie sub forma unei intrebari: "Unde e piinea acestui popor eroic?". Si a tot reclamat, in scris, cale de vreo doua pagini. Se intimpla in dimineata zilei de 28 noiembrie 1974.

La amiaza era chemat impreuna cu directorul liceului la toar’su prim-secretar al Caracalului. "Au tipat la mine, au batut cu pumnul in masa, m-au pus sa-mi revizuiesc atitudinea". A doua zi, i se deschidea dosar de urmarire informativa.