Pe langa Senatul universitar, in suita organelor "deliberative" de conducere a unei universitati, proiectul Legii invatamantului superior introduce o structura inexistenta pana acest moment, consiliul director, care are putere deplina cat priveste "coordonarea administrativa si economico-financiara a institutiei de invatamant superior".

Consiliul director este cel care aproba bugetul de venituri si cheltuieli, planul de organizare a conducerii, aproba infiintarea de catre universitate a unor societati comerciale, aproba raportul financiar anual, semneaza acordul de performanta cu rectorul institutiei.

Componenta acestui consiliu director, asa cum o prevede proiectul de lege, ar putea sa starneasca insa numeroase discutii, dat fiind ca, din totalul de sapte membri ai sai, trei vor fi desemnati de Senat, unul - de catre federatiile sindicale din invatamant si alti trei "desemnati de ministrul educatiei si cercetarii, la propunerea asociatiilor profesionale si stiintifice reprezentative la nivel national pentru domeniul invatamantului".

Citeste si:

In cazul universitatilor private acreditate, cei trei membri desemnati de MEdC vor fi inlocuiti de trei membri desemnati de fondatori. De altfel, "consiliul director negociaza si incheie cu rectorul contractul de angajare, in care se precizeaza inclusiv durata angajarii si criteriile de performanta ce vor fi aplicate in evaluarea activitatii de conducere a universitatii".

Mai mult: consiliul director poate demite rectorul, la propunerea Senatului sau din proprie initiativa, in cazuri de incalcare a legilor in vigoare si a regulamentelor de functionare a universitatii sau in cazuri de ineficienta manageriala. Dand mana libera universitatilor private, proiectul de lege nu mai limiteaza numarul mandatelor de rector: "Rectorul poate fi numit pe o perioada de maximum patru ani, reinnoibila succesiv in functie de performantele manageriale".