Haosul generat de protestul avocatilor este consecinta neglijentei unor magistrati si a lipsei unei jurisprudente unitare in fata unei provocari lansate de un inginer: Pompiliu Bota

Magistrati din toate cele 42 de judete si din municipiul Bucuresti au autorizat infiintarea barourilor paralele, desi legea interzicea in mod expres existenta a doua barouri in acelasi judet. Alti magistrati au permis avocatilor "paraleli" sa pledeze, desi nu aveau acest drept, iar pledoariile lor au produs consecinte juridice. Sentintele pronuntate in aceste cazuri sint neatacabile.

Cu ochii pe spaga

Motivul invocat de avocati pentru declansarea protestului lor este acela ca autoritatile au refuzat sa solutioneze intr-un fel sau altul plingerile lor legate de existenta unei asociatii avocatesti paralele. Avocatii considera ilegala orice forma de exercitare a profesiei lor in afara prevederilor Legii nr. 51/1995.

Pe de alta parte, reprezentantii baroului paralel, structura reprezentata de Pompiliu Bota, considera ca avocatii "vechi" vor sa isi pastreze monopolul asupra acestei profesii si ca absolventii de Drept vin la el pentru ca nu au putut intra in barourile "clasice", neavind bani pentru spaga ceruta la intrarea in profesia de avocat.

Cum s-a ajuns aici

In momentul adoptarii Legii avocaturii, in 1995, baroul clasic exista deja, fiind mostenitorul de drept al organizatiei similare din perioadele interbelica si comunista, fara a fi constituit sub forma unei asociatii ca atare, prin sentinta judecatoreasca. Legea prevedea ca in fiecare judet nu poate functiona decit un barou, toate fiind reunite intr-o Uniune Nationala a Barourilor. In 2002, un inginer din Deva, Pompiliu Bota, a avut ideea sa profite de faptul ca baroul nu functiona in baza unei sentinte judecatoresti. El a infiintat o ONG la care, pe linga alte domenii de activitate, a adaugat si "infiintarea de barouri". Instanta nu a sesizat faptul ca baroul unic cerut de lege exista deja si a autorizat infiintarea ONG-ului lui Bota. Acelasi lucru s-a intimplat in toate celelalte judete si in Bucuresti, astfel incit, in scurt timp, Bota avea o structura similara cu baroul clasic, pe care a numit-o Baroul constitutional.

Fiecare dupa capul lui

La presiunea baroului clasic, in 2004, Legea avocaturii a fost modificata, instituindu-se expres interdictia sa existe mai multe barouri intr-un judet. Atunci, Bota a renuntat la cuvintul "constitutional", iar structura pe care o conduce are acum, oficial, exact acelasi nume cu baroul clasic. Bota sustine ca, spre deosebire de "clasici", organizatia sa s-a infiintat pe baza de sentinte judecatoresti ramase definitive. "Clasicii" sustin insa ca nu au nevoie de sentinte judecatoresti pentru a functiona legal, din moment ce functioneaza pe baza Legii avocaturii.

Aceasta disputa juridica s-a soldat pina acum cu aproape 100 de procese, in care "clasicii" ii reclamau pe "constitutionali" ca practica ilegal avocatura. Aceste procese sint inca in cercetarea Parchetelor, si acesta e motivul pentru care "clasicii" au recurs la protestul din aceasta saptamina. Un alt element care a adincit haosul este acela ca unele instante au permis avocatilor "constitutionali" sa pledeze in procese, astfel incit la ora actuala nu exista o jurisprudenta unitara in aceasta chestiune. Iar asupra magistratilor si a hotaririlor lor pronuntate in aceste conditii nu poate actiona nimeni: nici Ministerul Justitiei, nici CSM.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.