In UE intra si Raiul si Iadul

Daca viata cetatenilor din marile orase s-a schimbat in bine in ultimii ani, evolutia comunitatilor rurale este aproape invizibila, oricita bunavointa am avea in a-i remarca progresele. Coruptia in cheltuirea fondurilor publice, nepriceperea sau reaua vointa a autoritatilor, agricultura neperformanta si lipsa canalelor de informare au creat un adevarat zid in jurul acestor comunitati, izolindu-le, practic, de restul societatii.

"Prezent" a vrut sa vada care sint veniturile oamenilor, care este piata imobiliara sau cifra de afaceri a micilor intreprinzatori, intr-un cuvint, sa afle citi bani se invirt intr-o mica localitate rurala. Am ales comune situate la aproximativ 70 de kilometri de Bucuresti, localitati "la vedere" cum s-ar spune, nicidecum catune izolate din zone defavorizate. Am constatat lucruri uluitoare, pe alocuri chiar paradoxale: in imediata apropiere a Capitalei exista insule de saracie din care oamenii par a nu avea nici o scapare.

Ca sa ajungi in comuna Stanesti din judetul Giurgiu iti trebuie multa bunavointa si nervi tari. Asta nu pentru ca ar fi intr-o zona inaccesibila a tarii ci, pur si simplu, pentru ca nu exista o sosea asfaltata pina acolo. Stanestiul este la patru kilometri de drumul national Giurgiu- Alexandria si cam la 70 de kilometri de Bucuresti. Masina face adevarate volte printre gropile pline de apa de ploaie din drumul de pamint si pietris ce leaga comuna de sosea. "Stanestiul e o margine de lume", ne spune paznicul de la primarie, Eliade Vlaicu, unul dintre putinii oameni din comuna care se pot lauda ca au un venit lunar sigur: salariul de 3.000.000 de lei vechi (cam 85 de euro). De altfel, e greu de spus din ce traiesc cei 3.200 de locuitori ai Stanestiului. Primarul Silvian Siu zice ca, in marea lor majoritate, oamenii din comuna lucreaza in agricultura.

Paradoxal este insa faptul ca, potrivit calculelor facute de el, anul acesta, din cultivarea griului, oamenii au iesit cu "o gaura" de vreo 6 milioane de lei vechi la hectar. Mai exact, cheltuielile facute cu cultivarea pamintului s-au ridicat la aproximativ 15 milioane de lei vechi iar din vinzarea griului s-au scos doar 9 milioane de lei vechi (suma in care este inclusa si subventia de un milion si jumatate ROL din partea statului). Primarul spune ca nici asociatiile agricole din comuna, care lucreaza pamintul oamenilor sub forma de arenda, nu fac mare brinza pentru proprietarii de terenuri, iar acestia sint nemultumiti ca an de an trebuie sa aduca bani de acasa pentru a acoperi gaurile produse de cultivarea terenurilor. In aceste conditii e greu de inteles din ce traiesc, totusi, oamenii din Stanesti.

Una din explicatii ar fi aceea ca multi dintre locuitori sint pensionari si folosesc cele citeva sute de mii de lei primite de la stat pentru a-si cumpara cele necesare traiului. Un trai la limita supravietuirii. De altfel, pensionarii reprezinta ponderea celor care au si un alt venit in afara de agricultura, pentru ca oamenii care muncesc la oras - in general ca paznici, pe salarii de 3-4 milioane de lei vechi pe luna - reprezinta mai putin de 5% din totalul populatiei. Ar mai fi de mentionat aici si persoanele asistate de stat; in baza Legii venitului minim garantat, ele primesc - in functie de numarul de persoane din familie - de la 1.660.000 pina la 3.410.000 de lei vechi pe luna. In aceasta situatie sint insa cam 60 de familii din Stanesti.

MAGAZIN IN STANESTI: VINZARI DE 57 DE EURO PE ZI

Lipsa banilor din buzunarele oamenilor se cunoaste cel mai bine in bilanturile contabile ale celor noua magazine cu produse generale din comuna. Unica sansa de supravietuire a acestor buticuri este vinzarea pe datorie sau "pe caiet" cum se spune. Magazinul Nicodor pare a fi cel mai mare si mai aprovizionat din Stanesti. Patronul acestuia ne spune ca in medie vinzarile sale zilnice se ridica la 2-3 milioane de lei vechi (intre 57 si 85 de euro). Doar in perioadele cind taranii primesc pensiile vinzarile cresc. "Este rentabil? Reusiti sa traiti din banii astia?", il intrebam. "Evident ca nu. Din fericire, eu mai am si alte afaceri in oras", raspunde patronul.

O CASA IN IAD COSTA 257 DE EURO

Stanestiul a fost impartit de localnici in doua parti numite Rai si Iad, dupa gradul de saracie al oamenilor care locuiesc aceste zone, dar, mai ales, dupa calitatea "infrastructurii". "Atunci cind ploua, in Iad nu se mai poate intra decit cu tractorul", ne lamureste Eliade Vlaicu, paznicul de la primarie, cam dupa ce criterii si-au botezat oamenii din Stanesti cartierele. Diferentele majore dintre cele doua zone ale comunei se resimt si in ceea ce priveste piata imobiliara din comuna. O casa in Iad s-a vindut si cu 9 milioane de lei vechi (257 de Euro), aflam de la localnici. "Nu era ea cine stie ce, dar nu te ploua in ea", ne spune un locuitor al Iad-ului despre aceasta tranzactie, perfectata anul trecut. Eliade Vlaicu zice ca in acest moment exista in Iad la vinzare o casa cu etaj care costa 50 de milioane de lei vechi (1.428 de euro). Preturile proprietatilor din Rai sint mai ridicate, iar pe piata libera un astfel de imobil cu tot cu teren poate fi cumparat cu peste 100 de milioane de lei vechi. Cea mai scumpa tranzactie din Rai a fost vinzarea unei case de 140 de milioane de lei vechi, deci aproximativ 4.000 de euro.

"DACA FACEM SOSEAUA INSEAMNA CA EVOLUAM"

Stanestiul nu este chiar una dintre cele mai sarace comune din judetul Giurgiu. Anul acesta, cu un buget de 14 miliarde de lei vechi, localitatea s-a situat peste media judeteana. Stanestiul este insa lipsit in totalitate de infrastructura. Nu are drumuri asfaltate, nici retea de apa potabila, iar despre canalizare sau gaze naturale nu poate fi vorba.

Primarul comunei, Silvian Siu, ne explica starea de lucruri: "Aceasta comuna a avut ghinionul ca, in fiecare mandat, primarul sa fie de alta culoare politica decit puterea centrala. Si dupa cum stiti, banii s-au dat dupa criterii politice. In ceea ce priveste accesarea fondurilor comunitare, noi am facut proiecte, dar niciodata nu am cistigat. Acum speram sa facem drumul comunal, cei 4 kilometri care ne despart de drumul national. Am primit bani de la guvern pentru acest proiect. Daca reusim sa facem drumul inseamna ca evoluam", spune primarul.

DOAR 27 DE FAMILII RACORDATE LA RETEAUA DE APA

Comuna Oinacu din judetul Giurgiu sta mai bine in ceea ce priveste infrastructura, dar viata oamenilor nu difera foarte mult de cea a locuitorilor Stanestiului. Din cei aproape 4.000 de locuitori ai comunei, peste 80 % traiesc din ceea ce se numeste "agricultura de subzistenta". "Taranii au iesit in pierdere anul acesta si pentru a-si acoperi gaurile facute de cultivarea terenurilor au folosit bani 'de acasa>>, din pensiile primite de la stat sau din salarii (n.r. - intre 15 si 20% din populatie lucreaza in Giurgiu). Adevarul ca preturile la cereale sint foarte mici - griul se cumpara de exemplu cu 2.500 de lei kilogramul si in acest moment nu mai reprezinta o sursa de venit", spune primarul Mircea Pencea. In ceea ce priveste infrastructura, comuna Oinacu a fost mai norocoasa decit Stanestiul pentru ca beneficiaza de o retea de apa curenta facuta din fonduri SAPARD. Pina acum, insa, numai 27 de familii s-au racordat la reteaua de apa. Si nu fiindca n-ar dori, ci, evident, tot din lipsa banilor.

APROAPE JUMATATE DIN POPULATIA TARII LUCREAZA LA TARA

Potrivit ultimelor statistici, 45% din populatia Romaniei locuieste la sate. Procentul este mai ridicat in sudul tarii, acolo unde numarul celor care traiesc in mediul rural reprezinta 58% din totalul populatiei. Din acest punct de vedere nu suntem departe de Uniunea Europeana. Mai mult de jumatate din populatia celor 25 de state membre ale Uniunii Europene traieste in zonele rurale. Spatiul rural reprezinta 92% din totalul suprafetei UE. Diferentele apar insa in ceea ce priveste veniturile pe care le obtin lucratorii din agricultura.

Taranii irlandezi au mai multi bani, dar au si mai multe slujbe

Un studiu al Bancii Mondiale arata ca valoarea productiei agricole la hectar, in Romania, este cuprinsa intre 500 si 700 euro, in conditiile in care fermierii din Uniunea Europeana obtin cel putin 2.200 euro pe un hectar. La fel, productivitatea muncii unui roman este de aproape 15 ori mai mica decit in statele UE. Astfel, daca la noi media este de 1.600 euro pe lucrator, in statele Europei de Vest productivitatea muncii in agricultura ajunge la 22.600 euro pe lucrator. Din acest motiv, Romania este pe ultimul loc intre tarile Uniunii Europene privind veniturile obtinute de taranii romani, cu o crestere de patru ori mai mica decit media europeana in domeniu.

De altfel, faptul ca veniturile fermierilor din Romania sint cu mult mai mici decit in comunitatea europeana este dovedit si printr-o comparatie punctuala cu Irlanda, tara membra a Uniunii Europene. Astfel, studiile realizate de Autoritatea Irlandeza pentru Dezvoltarea Agriculturii si a Alimentatiei arata ca venitul mediu al unei ferme familiale - echivalentul unei gospodarii taranesti - a fost, in 2003, de 15.054 de euro. Adica de peste 1.000 de euro pe luna. Mai mult, 10% dintre fermele familiale de pe teritoriul irlandez au obtinut venituri chiar si de peste 40.000 de euro pe an, eficienta lor fiind data din faptul ca trei din patru gospodarii sint implicate in productia de lapte, o activitate foarte profitabila, conform studiului mentionat. Chiar si in aceste conditii, circa 50% dintre taranii irlandezi au si slujbe in afara domeniului agricol, din care obtin venituri suplimentare.

Satul romanesc nu rezista nici macar la o comparatie cu regiuni agricole din tari care nu sint membre UE. Astfel, de exemplu, comunitatea rurala din Egmont, Noua Zeelanda, are un venit mediu, pe cap de locuitor de 18.800 de dolari, de aproximativ 15 ori mai mult decit cistiga, in medie, un taran roman pe an.

Satele, "defavorizate" chiar si in Europa

Satele din Uniunea Europeana sint de asemenea defavorizate, din punct de vedere al veniturilor, comparabil cu centrele urbane. Astfel, conform unor rapoarte redactate de mai multe institutii europene, veniturilor locuitorilor din sate sint mai mici cu o treime decit ale orasenilor, serviciile sint mai putin dezvoltate, iar accesul la Internet mai restrins.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe