Dupa cum ne asteptam, Raportul de monitorizare al Comisiei confirma aderarea Romaniei si Bulgariei la 1 ianuarie 2007: "Acest raport confirma ca Romania si Bulgaria au continuat sa faca progrese pe calea pregatirii pentru a fi membre ale Uniunii Europene, demonstrandu-si capacitatea de a aplica principiile si legislatia UE incepand de la 1 ianuarie 2007. Cele doua tari au atins un grad ridicat de aliniere".

Urmeaza imediat, chiar din introducerea la raport, expresia rezervelor Comisiei, care arata ca cele doua state nu sunt nici pe departe gata cu reformele si ca eforturile lor vor continua sa fie urmarite foarte atent de institutiile europene: "Totusi, Comisia identifica un numar de domenii care continua sa ingrijoreze, precum si domenii in care Comisia va initia masuri adecvate pentru a asigura functionarea corespunzatoare a UE, daca statele nu se angajeaza imediat in actiuni corective". Romania si Bulgaria sunt incurajate sa foloseasca cele cateva luni ramase pana la aderare pentru a rezolva problemele ramase.

Cele mai dure conditii de aderare din istoria UE

Pentru a se asigura ca cele doua noi membre vor continua procesul de reformare dupa 1 ianuarie 2007, Comisia include in raport 3 tipuri de masuri coercitive la care poate recurge: cele aplicabile tuturor statelor membre, bazate pe acquisul comunitar; cele bazate pe Tratatul de Aderare, invocate in cazul noilor state UE si care pot fi invocate pana la 3 ani dupa aderare; si cele speciale pentru Romania si Bulgaria, denumite "masuri insotitoare prevazute pentru aderarea Bulgariei si Romaniei".

Aceasta a treia categorie de masuri apare pentru prima data in cazul aderarii Romaniei si Bulgariei si este cea care i-a determinat pe analisti sa califice conditiile de aderare ale celor doua drept cele mai dure de pana acum.

Romania si Bulgaria vor trebui sa isi faca singure autocritica

Raportul identifica patru domenii in care Romania si Bulgaria au problemele cele mai mari: siguranta alimentara, siguranta aerului, fondurile pentru agricultura si justitia si lupta impotriva coruptiei.

1. Justitia

In ceea ce priveste justitia si lupta impotriva coruptiei, Comisia va crea pentru Romania si Bulgaria un mecanism special de cooperare si verificare a progreselor postaderare, bazat pe articolele 37 si 39 din Actul de Aderare.

Cele doua tari vor trebui sa raporteze periodic progresele inregistrate in aceste domenii. Primul raport va trebui predat de catre Romania si Bulgaria la 31 martie 2007. In paralel, Comisia va contribui si ea cu expertiza interna si audit extern in ghidarea si verificarea procesului de reforma. Pe baza rapoartelor tarilor, a propriilor observatii si a auditurilor externe, Comisia va prezenta un raport propriu asupra reformelor din Romania si Bulgaria in fata Parlamentului si a Consiliului, pana in luna iunie. Acest procedeu va continua pana cand sunt rezolvate problemele identificate de Comisie.

In cazul in care cele doua state nu fac progrese suficiente in remedierea acestor deficiente, Comisia va putea aplica masurile de salvgardare din Tratatul de Aderare. Mai precis, in domeniul justitiei si al combaterii coruptiei, acestea se traduc prin suspendarea obligatiei actualelor state membre de a recunoaste sentintele si de a actiona pe baza mandatelor de arestare emise in cele doua state.

Care sunt, precis, zonele problema in justitie

Raportul Comsiei identifica foarte clar zonele in care autoritatile romane si bulgare mai au serios de lucru pana la a satisface normele europene.
Pentru Romania, este vorba de patru probleme:

- asigurarea unui proces judiciar mai transparent si eficient mai ales prin intarirea capabilitatii si a responsabilizarii Consiliului Superior al Magistraturii;

- infiintarea, asa cum a fost prevazut, a unei Agentii de Integritate care sa verifice bunurile, incompatibilitatile si eventualele conflicte de interese si care sa elibereze decizii obligatorii pe baza carora se pot emite sanctiuni;

- in continuarea progresului inregistrat deja, realizarea de investigatii profesioniste, nonpartizane privitor la acuzatiile de coruptie la nivel inalt;

- masuri suplimentare de prevenire si lupta impotriva coruptiei, mai ales la nivelul autoritatilor locale.

Pentru Bulgaria, este vorba de sase domenii, similare cu cele identificate pentru Romania, la care se adauga mai mult accent pe retelele de crima organizata si spalare de bani.

2. Agricultura

Raportul Comisiei avertizeaza ca ambele tari risca sa nu se incadreze in programul de completare a agentiilor de plati pentru agricultura, deoarece procedurile in acest sens au fost incepute foarte tarziu.

Cum aceste agentii ar urma sa gestioneze aproximativ 80% din fondurile europene pentru agricultura si datorita naturii speciale a fondurilor din acest domeniu (ele vor veni in cantitate foarte mare la putin timp dupa aderare, sunt incadrate in structura foarte rigida a PAC, si au un impact direct asupra functionarii pietei interne), Comisia a considerat necesar sa creeze si in acest domeniu un mecanism special de asigurare a realizarii reformelor necesare.
In principal, mecanismul va acorda celor doua state un interval de timp (se stie ca este vorba de primul trimestru al 2007) pentru a organiza functionarea corecta a agentiilor de plati. In caz contrar, se vor reduce fondurile pentru agricultura conform masurilor prevazute in regulamentul ce insoteste raportul.

3. Siguranta alimentara

In prezent, exporturile de porci vii si de produse din carne de porc din Romania si Bulgaria sunt interzise in UE din cauza pestei porcine. Desi Romania a prezentat Comisiei un plan de eradicare a pestei pentru porcii domestici si salbatici, iar Bulgaria pentru cei salbatici, Comisia considera ca situatia din cele doua tari va determina continuarea si dupa aderare a interdictiilor la acest tip de exporturi.

De asemenea, cele doua state nu sunt la ora actuala in conformitate cu acquisul comunitar in ceea ce priveste sistemele de colectare si tratare a animalelor moarte si a produselor secundare (hrana animalelor, de exemplu), precum si in ceea ce priveste modernizarea adaposturilor pentru animale.
Dupa aderare, este posibila si interzicerea exporturilor de produse lactate, daca nu se diminueaza discrepanta dintre cantitatea de lapte existenta pe piata si capacitatile de tratare a acestuia.

Raportul indica ruta clara a reformelor inca necesare

Citeste si:

Partea a doua a raportului nu se mai refera in comun la Romania si Bulgaria, ci face o analiza a fiecarei tari in parte, evidentiind progresele realizate fata de raportul din mai, dar mai ales specificand detaliat ce mai trebuie facut in fiecare domeniu.
Iata care sunt, in detaliu, solicitarile Comisiei, defalcate pe baza criteriilor de aderare, incepand cu domeniile care dupa raportul din mai necesitau reforme suplimentare sau continuarea eforturilor incepute deja:

1. Criterii politice (inclusiv referitoare la drepturile omului)

Justitia

- implementarea noii legislatii de catre toate nivelurile sistemului juridic;

- rezolvarea problemei conflictelor de interese cu care se confrunta 5 din cei 14 membri ai Consiliului Suprem al Magistraturii (acestia detin inca pozitii in Curti de justitie sau procuraturi);

- recrutarea mai multor inspectori, in conformitate cu noile proceduri, pentru a rezolva deficitul de personal si a imbunatati reprezentarea regionala printre acestia;

- remedierea impactului negativ pe care comportamentul imoral al unor membri individuali ai CSM il are asupra reputatiei de ansamblu a institutiei;

- adoptarea legislatiei-cadru privitor la asistenta juridica;

- numirea unui procuror general;

Masurile anticoruptie

- demonstrarea unei vointe politice clare din partea tuturor actorilor politici pentru sustenabilitatea si ireversibilitatea reformelor deja realizate;

- contracararea incercarilor parlamentarilor de a reduce din eficienta Agentiei Nationale de Integritate, precum si de a modifica procedurile de nominalizare a procurorului general si a sefului Directiei Nationale Anticoruptie;

- sustinerea de catre toti actorii politici a eforturilor Ministerului Justitiei si ale Directiei Nationale Anticoruptie de a rezolva problemele de coruptie la nivel inalt si crima organizata;

- numirea unor judecatori care detin cunostinte de specialitate necesare pentru a intelege si evalua cazuri complexe de criminalitate economica si financiara;

- acordarea unor sentinte in cazurile de coruptie la nivel inalt initiate de DNA incepand cu 2005.
Administratia publica

- ramane neadoptata o lege de creare a unui sistem unitar de plati pentru angajatii din administratie, care sa suplimenteze Statutul Angajatului din Administratia Publica;

- Guvernul continua sa ia decizii prin ordonante de urgenta, ocolind Parlamentul.

Protejarea si integrarea minoritatilor

In acest domeniu, Comisia observa ca au fost realizate numai progrese minime, de vreme ce legea statutului minoritatilor si asupra egalitatii, nediscriminarii si multiculturalismului inca mai este dezbatuta in Parlament. Comisia considera ca, chiar si acolo unde legislatia necesara a fost adoptata, implementarea ei se face cu dificultate.
Un punct pe care Comisia insista este ca excluziunea sociala a comunitatii rrome ramane o problema structurala a societatii romanesti.

2. Criterii economice

In ceea ce priveste indicatorii macroeconomici, Comisia atentioneaza autoritatile in privinta relaxarii politicilor fiscale si cresterii cheltuielilor bugetare si a creditelor contractate, ceea ce starneste ingrijorari despre atingerea tintelor de inflatie. Comisia considera inca insuficiente eforturile de eficientizare a cheltuielilor bugetare, prea putine fonduri fiind destinate investitiilor, iar reforma sistemului de pensii nefiind inca adoptata.

Cat priveste privatizarea si restructurarea, acestea au loc prea incet in domeniile energetic, bancar si de aparare, iar preturile la combustibili nu sunt inca aliniate preturile internationale. Principiile disciplinei fiscale nu sunt inca respectate, Guvernul recurgand inca la practica de anulare a datoriilor companiilor din domeniul energetic.

3. Criterii referitoare la acquis

In ceea ce priveste adoptarea acquisului privitor la functionarea spatiului Schengen, raportul spune ca "la granitele Romaniei, persista amenintarile reprezentate de traficul cu fiinte umane, imigratia ilegala si specula. Eforturile trebuie continuate pentru ca sistemul integrat de aparare a granitelor sa fie operational pana in 2009".