Pe 28 februarie 2003, mafiotul Severin Tcaciuc a plecat din tara legal. Ca orice turist, cu pasaport. Si geamantan. Se intimpla la ora 13,36. La ora 13,41, deci 5 minute mai tirziu, politistii din Suceava ii informau pe politistii de frontiera de la Vama Bors ca Tcaciuc este dat in consemn la frontiera. Pe atunci, si politistii de interior, dar si cei de frontiera, erau in subordinea ministrului Ioan Rus, zis si de Interne.

Pe 12 iulie anul curent, un alt mafiot, Omar Hayssam, parasea alene Romania, nici acum nu e foarte clar cum. Abia la vreo saptamina dupa, au aparut si primele zvonuri despre toata tarasenia. Ca si sub mandatul lui Rus, politistii de azi au comunicat intre ei cam tot ca aia de ieri, cu diferenta ca acum sint subordonati ministrului Blaga, zis si al Administratiei si Internelor.

In ambele cazuri, insa, e clar ca intre structurile de la Interne e o lipsa crasa de comunicare. Or fi certati, o fi o casatorie de fatada intre ei, nu stim. Cert e ca la nunta, nasul mare le-a dat tot ce le trebuie, n-a baut, n-a mincat, aparatura de comunicatii de ultima generatie le-a dat. De, ca la orice nunta din interes, o sa vedeti mai la vale al cui.

In ce a constat darul:
instalarea in majoritatea sediilor MAI din Bucuresti si la toate inspectoratele judetene de politie a unor centrale telefonice digitale de institutie; realizarea retelei metropolitane integrate de voce si date a ministerului; modernizarea retelelor radio analogice pe unde ultrascurte ale Politiei; inceperea realizarii retelei radio digitale pe unde scurte a Jandarmeriei Romane; cresterea gradului de dotare cu tehnica de calcul. Dupa faza asta, sistemul a fost extins si la nivelul tarii, mai intii in 12 judete, apoi in inca 14 si, la final, in restul de 14 ramase. Daca ati citit toate astea o sa vedeti intr-o alta lumina bancurile cu politisti si, in acelasi timp, veti simti nevoia inventarii unora noi, ultra-tehnologice, pe care noi nu avem timp sa le facem acum pentru ca ne asteapta nasul mare.

Nasul mare este Ioan Rus

In fine, a fost. Ministru de Interne intre 2000 si 2004. In calitatea asta, Rus a venit la nunta ca orice om, cu dar. Dar pentru ca nu era un nas mare oarecare, omul nu a venit cu electrocasnice din bazar sau cu plic cu bani inauntru. Nu. A venit cu ditamai contractul de electronice pentru un sistem de comunicatii al Ministerului de Interne. Nu de la Sany, Somsung sau alte pirataciuni din Europa, ci de la Kongsberg Defence Communication Norvegia. Contractul a fost semnat pe 21 decembrie 2001, la citeva luni dupa ce intrase in vigoare ordonanta 60/2001 a achizitiilor publice. Cu care, de fapt, Rus nu a comunicat deloc, daca ne uitam in Monitorul Oficial si degeaba ne uitam, ca nu apare acolo nici urma de contract. Darmite de pret.

La vremea aceea, abia l-a aflat deputatul PNL Puiu Hasotti: 31,3 milioane coco, finantare asigurata de statul roman dintr-un credit extern. Nici la cererea deputatului, Rus nu a dezvaluit care a fost modalitatea de adjudecare a contractului. Ba chiar a spus-o in clar ca nici pretul nu e public, ca urmare a introducerii unei clauze de confidentialitate in contract. Sesizate, Curtea de Conturi si Corpul de Control al prim-ministrului (Victoras, sa ai grija de copiii care se joaca cu aparatura scumpa a lu’ nasu’ de la minister cind nu faci controlu’ ala!), asa au ramas pina in ziua de azi. Normal, din moment ce chiar Nicolae Berechet, pe atunci secretar de stat la Interne, mintea senin, la ordin, ca nu fusese semnat nici un contract, desi 90% din aparatura se afla deja instalata la Directia de Comunicatii si Informatica a MI.

Se zice ca o data vede nasul licitatia finului

Ei bine, de data asta nu se tine. Nu numai ca nasul Rus nu a vazut nici o licitatie, dar nu a vazut-o chiar de mai multe ori. A doua oara s-a intimplat sa nu o vada in 2003, cind Rus a pus-o de implementarea la nivelul a 12 municipii resedinta de judet a solutiei de retea integrata de comunicatii voce si date. Evident, tot cu echipamente de la Kongsberg Norvegia. De data aceasta, desi nu s-a facut licitatie, transparenta a fost maxima si guvernamentala. Astfel, in planul de actiuni pe anul 2004 al programului de guvernare, se precizeaza clar ca e nevoie de "demararea procedurilor de atribuire a contractului de achizitie, negociere cu o singura sursa (firma Kongsberg), pentru extinderea dezvoltarii si modernizarii retelelor de comunicatii si informatica, etapa a II-a". In acelasi plan se precizeaza si pretul, si sursa de finantare: "s-a garantat un credit extern in valoare de 20 milioane USD". Evident, exista si o a treia oara cind nasul nu a vazut licitatia, numai ca de data asta conditiile s-au schimbat. Cele politice.

Citeste si:

Si astfel intra direct in toiul parangheliei nasul mare Vasile Blaga, succesorul lui Rus. La inceputul acestui an, noul ministru a mai dat o felie de contract Kongsbergului, de data aceasta pentru "implementarea la nivelul a 14 judete de frontiera a solutiei de retea integrata de comunicatii voce si date". Bineinteles ca nici Blaga nu s-a obosit sa faca vreo licitatie, ca doar nu erau in joc decit o caruta de carute de bani, adica fix 24 de milioane 598 de mii 480 euro si 10 eurocenti.

Suma pe care, la data atribuirii contractului catre norvegieni, ministerul lui Blaga nici nu o avea. S-a pus rapid de o licitatie internationala de finantare (aha, deci se poate, baieti!), dar nu de catre ministerul lui Blaga, ci de cel de Finante. In fine, dupa peripetii, reluarea licitatiei de finantare (aha, poate ma repet, dar se poate si asa, baieti!), banii au fost deblocati saptamina trecuta.

Si, ca sa vedeti ca nu degeaba au fost alesi nordicii de la Kongsberg sa se ocupe de retelele de comunicatii ale MAI, sa va spunem cit de bine comunicau ei cu ministeriabilii de la Interne. Pai, atit de bine, incit intirzierea la finantare de data asta s-a soldat cu vizita project manager-ului Kongsberg direct la Ministerul de Finante, unde nu a folosit deloc un ton amiabil.

Vestea proasta, daca mai rezistati, este ca, dupa darurile unu si doi de la nasul mare Rus si darul trei de la nasul mare Blaga, va urma si al patrulea, traiasca! Bineinteles, ca tot au fost mirii multumiti si nu a miscat nici unul in front, furnizorul va fi tot Kongsberg, iar darul va fi dat intre 2007 si 2009. Cel mai probabil, va costa tot vreo 25 de milioane de euroi. Cel mai sigur, banii vor veni tot de la o banca de afara.

Vestea si mai proasta, insa, este ca si alti pesedisti au facut pe nasii mari. De exemplu, cit timp era ministru la Externe, Geoana nu s-a putut abtine si si-a daruit si el un "sistem integrat de secretizare a informatiilor", de aproape 10 milioane de euroi. In 2003. Fara licitatie, daca e sa dam crezare actelor oficiale tiparite de regia statului intitulata Monitorul Oficial. Tot de la Kongsberg. Iar in 2004, s-a infruptat si armata lui Pascu din darurile norvegienilor, de la care au luat un "sistem criptat de videoconferinta intre principalele mari unitati si unitati din teritoriul national sau desfasurate in afara tarii". De licitatie nici nu poate fi vorba, iar despre pret nu va putem spune decit ca este mai criptat decit sistemul de videoconferinta al armatei.

De la aceeasi companie norvegiana si prin aceeasi licitatie lipsa, si Serviciul de Telecomunicatii Speciale si-a luat echipamente de telecomunicatii de peste 37 de milioane de euro. Ce nu mai pricepem, insa, este cum au reusit cei de la STS sa cumpere de la Kongsberg chiar "autospeciale Chevrolet Tahoe". E vorba de 57 de bucati. Pe fiecare din ele, STS a platit 90.000 de coco, in conditiile in care o astfel de masina nu depaseste 40.000. La acest pret, s-au adaugat echipamente de comunicatii specifice de inca 30.000 de coco pentru fiecare masina. Achizitia a fost parafata de Tudor Tanase, seful STS cercetat penal in 1997 pentru alte fraude de acest gen, inlocuit, dar readus la Serviciu de Iliescu, in 2001. Purcoiul de bani dat pe masini e trecut in lista de controale a Curtii de Conturi pe 2006.

In total, echipamentele de la norvegieni fac cam 130 de milioane de euroi. Suma a fost platita pe parcursul a cinci ani, de catre ministerele de Interne, Externe si al Apararii. Toate contractele au fost finantate din credite externe, la care o sa platim dobinzi de o sa ni se aplece. Dar aceasta nu a fost singura concesie pe care statul roman a facut-o celor de la Kongsberg.

Niste bani s-au mai pierdut si din TVA-ul pe care guvernul l-a exceptat de la plata si Ministerului de Externe, dar si Serviciului de Telecomunicatii Speciale, in 2003 si 2004, pentru echipamentele Kongsberg din vami. Mai mult decit atit, circa de bani s-a pierdut prin eludarea licitatiei. Prima data de catre Rus, apoi de catre Geoana, Pascu si compania. Sau batalionul. De ilicitisti refugiati in muntii de bani ai ministerelor. Dintre care singurul inca in functie este ministrul PD Vasile Blaga.

Blaga ne-a raspuns, prin biroul de presa, ca nu a facut licitatie "din motive de compatibilitate tehnica". Pai, bine, domnu’ Blaga, la cita aparatura v-ati luat, puteati gasi un computer conectat la Internet care sa va ajute sa gasiti legea 212 din 2002. Unde se spune clar ca puteti evita schimbarea distribuitorului, "din motive de compatibilitate tehnica", e adevarat. Numai ca, atentie, tot acolo se spune ca "autoritatea contractanta are dreptul de a aplica aceasta procedura intr-un interval, de regula, nu mai mare de 3 ani de la atribuirea contractului de achizitie publica". Or, dupa cum ne-ati spus, tot prin biroul de presa, contractul a fost incheiat in 2000. De cind au cam trecut 6 ani. In rest, sanatate, sa comunicati bine prin retelele alea in care nu pica nici un mafiot care fuge din tara si, la urma, sa nu ne puneti sa va platim datoriile alea externe. Ca a mai facut unul asta cu romanii si uitati ce a patit, saracu’.