Autoritatile din Prahova sint pe cale de a sugruma din nou proiectul turistic Omu, pe care fostul fotbalist Octavian Ionescu, reprezentant al unui grup de oameni de afaceri din Elvetia, se incapatineaza de aproape zece ani sa-l realizeze in Romania. In ciuda a doua clasari succesive pe partea penala (soldate cu achitarea ex-consilierului guvernamental Virgil Teodorescu si neinceperea urmaririi penale fata de ex-ministrul Serban Mihailescu si fostul sef al CJ Prahova, Mircea Cosma), toate instantele civile din Romania, inclusiv Inalta Curte de Casatie si Justitie, au validat contractul de asociere in participatiune pentru realizarea proiectului Omu dintre Primaria Busteni si firmele lui Octavian Ionescu.

Mai mult, instantele romanesti au decis ca Primaria trebuie sa-si respecte raspunderile asumate contractual si obligatia de a realiza drumul de acces la viitoarea ministatiune, unde partea elvetiana urmeaza sa construiasca mai multe hoteluri, un aquaparc, doua pirtii de schi si un traseu de telecabina pina la virful Omu.

Autoritatile din Busteni au gasit o metoda de a scapa de proiectul OMU, pe care actuala administratie, in frunte cu primarul PD (ex-PSD, ex-PC) Emanoil Savin, nu-l agreeaza: s-au folosit de cererea Casei Regale a Romaniei de a-i fi retrocedata mosia Sinaia-Predeal-Azuga-Comarnic, i-au dat Regelui Mihai I si o parte din suprafetele destinate proiectului Omu-Busteni, desi nu-i apartineau, si au anuntat instanta ca este exonerata de obligatii, deoarece contractul a ramas fara obiect prin retrocedare. Asa cum veti vedea in continuare, manevra initiata de Primaria Busteni si aprobata de Prefectura Prahova nu e tocmai legala.

In 2005, Majestatea Sa, Regele Mihai I, solicita retrocedarea a aproape 12.000 de hectare de padure din fosta mosie regala ce se intindea pe raza localitatilor Sinaia-Predeal-Azuga-Comarnic. Primaria Busteni a vazut in aceasta cerere colacul de salvare din chingile proiectului Omu, pe care ar fi trebuit sa-l onoreze, prin decizia definitiva a instantelor de judecata.

Retrocedarea a fost aprobata si operata cu mare discretie, Ionescu aflind despre ea tocmai cind instanta incerca sa puna in aplicare o decizie definitiva si irevocabila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Prin aceasta, se recunostea valabilitatea si legalitatea contractelor de asociere in participatiune, iar Primaria Busteni era obligata sa se conformeze "obligatiei de a face", deci sa demareze proiectul, cu toate obligatiile ce-i revin. Numai ca, mare surpriza, Primaria a depus in proces actele de retrocedare catre Casa Regala, care lasau in aer decizia instantei supreme si fara obiect (teren) contractul de asociere in participatiune.

AUTORITATILE SE CONTRAZIC

Octavian Ionescu stia, inca din momentul semnarii contractelor, in 2000, ca o parte din terenurile cu care Primaria a intrat in asociere - 61 de hectare - ii apartine acesteia fara nici un fel de dubii, cu acte in regula. Alte 29 de hectare au fost obtinute un an mai tirziu de la Romsilva de catre Primarie, prin aprobarea unui text special de lege initiat de Consiliul Judetean Prahova (Legea 599/2001). Respectiva lege nu s-a abrogat, deci nici terenurile Romsilva nu puteau fi inapoiate Casei Regale.

Motive pentru care omul de afaceri contesta veridicitatea si valabilitatea documentelor depuse de Primaria Busteni la instanta si are de gind ca, pina la finalul acestei saptamini sa atace cu plingeri penale si civile, dupa caz, autorii actelor de retrocedare a terenurilor catre Casa Regala.

Ionescu sustine - ceea ce oficialii din Busteni nu au cum sa nege, fiindca exista documente - ca Lunca Valea Cerbului si Poiana Costilei au intrat in proprietatea Primariei Busteni in 1922, cind Casa Regala, prin regele Ferdinand, s-a autoexpropriat, terenurile respective fiind donate Primariei comunei Busteni. Ambele au fost parte din domeniul regal pina in 1922, cind Tribunalul, prin hotarirea numarul 43, definitiva, a expropriat domeniul regal "pentru satisfacerea nevoilor urbei", adica pentru pasuni, mai multe suprafete de teren.

Terenurile in cauza n-au mai revenit niciodata in proprietatea Casei Regale si, implicit, nu pot face obiectul retrocedarii. Pe 6 septembrie 2006, in documentele depuse la Curtea de Apel Ploiesti, jurista Primariei Busteni, Adriana Bardan, garanta cu propria semnatura ca Poiana Costila si Lunca Valea Cerbului au trecut deja in proprietatea fostului suveran al Romaniei. Pe 15 septembrie, aceeasi Adriana Bardan declara reporterului "Prezent" ca respectivele zone sint inca in proprietatea Primariei, ca s-au facut cereri de retrocedare pentru ele, dar ca acestea sint in curs de solutionare.

NU STIU CE, DAR AU SEMNAT

Si reprezentantii Primariei Busteni, si cei ai Prefecturii Prahova pretind ca nu stiu cu exactitate ce a primit Regele Mihai I. Mai mult, oficialii Prefecturii Prahova spun ca nu sint interesati de hotarirea de expropiere din 1922 pentru ca este prea veche pentru a fi luata in considerare. Dar ceea ce nu stiu pentru presa, au semnat, in cunostinta de cauza: pe 13 iulie, Romsilva, prin Directia Silvica Ploiesti, Ocolul Silvic Azuga, sub semnatura inginerilor Enoae Constantin si Radu Margarit, trimitea Comisiei Locale pentru Aplicarea Legilor Proprietatii din Busteni lista cu suprafetele stabilite pentru a fi retrocedate Regelui Mihai I pe raza orasului Busteni, in suprafata totala de 1.918,2 hectare.

O luna mai tirziu, pe 10 august 2006, Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor agricole si a celor forestiere aproba hotarirea 4617, prin care "domnului Mihai I" i se restituie in natura suprafata de 7.138,7 hectare teren cu vegetatie forestiera, inclusiv imobilele de pe aceste amplasamente. Decizia poarta stampila Prefecturii, pe locul rezervat semnaturii prefectului Corneliu Popescu, care nu si-a pus autograful pe decizie, este semnata de 11 din cei 13 membri ai comisiei. Marele "nesemnatar" este Adrian Panait, sef al Cadastrului prahovean.

Citeste si:

"CASA REGALA A CERUT EXACT CE I-A APARTINUT"

Avocatul Casei Regale, Adrian Vasiliu, desemnat de Regele Mihai I sa-l reprezinte in aceasta operatiune, sustine ca solicitarea de restituire a proprietatilor s-a facut pentru 11 mii de hectare care au facut parte din Domeniul Sinaia si care se intinde de la Sinaia pina aproape de Predeal. Avocatul a precizat ca identificarea parcelelor care urmau sa fie restituite s-a facut "la centimetru" de catre ocoalele silvice si ca se suprapun in unele locuri si cu Poiana Costila si Lunca Valea Cerbului. "Nu pot sa spun exact ce terenuri cuprinde Domeniul Sinaia, dar Casa Regala a cerut exact ce-i apartinea inainte de 1947", sustine Adrian Vasiliu. Avocatul mai spune ca hotarirea judecatoreasca din 1922 prin care se expropria o parte din Domeniul Sinaia, printre care si terenul pe care ar fi trebuit sa se construiasca proiectul Omu, nu a fost pusa in aplicare de autoritatile de atunci.

"PRIMARIA BUSTENI ARE O ATITUDINE DUPLICITARA"

Potrivit lui Adrian Vasiliu, Primaria Busteni are o "atitudine duplicitara" in acest subiect.
Daca este sau nu duplicitara nu stim, insa este cert ca Primaria refuza sa prezinte hartile si anexele care sa demonstreze fara dubii care este situatia juridica a terenurilor retrocedate, daca terenurile pe care le-a concesionat pe 49 de ani in participatiunea la proiectul Omu i-au apartinut sau nu, daca retrocedarea s-a facut cu respectarea legislatiei in vigoare.

"Ma lupt de zece ani pentru proiectul acesta, din 2001 am ajuns la lupta la baioneta cu autoritatile statului. Am dat spaga, dar nu exista vinovati, mituitul a fost achitat, la fel si sefii lui, acum se incearca anularea ilegala a contractelor. Am de gind sa ajung la Bruxelles, la Strasbourg, mor cu ei de git. Asta e bataie de joc, nu justitie", spune, indignat, Octavian Ionescu.

A retroceda terenuri a caror situatie juridica nu a fost clarificata e un fapt ce contravine legii, care permite restituirea padurilor doar pe vechile amplasamente, pe principiul "Restitutio in integrum", exceptiile fiind clar precizate, mai adauga el.

E NEVOIE DE UN ARBITRU CORECT

Respectarea asocierii in participatiune ar fi pastrat proprietatea Primariei asupra celor 90 de hectare. Retrocedarea lor, partiala sau totala, inseamna pierderea lor, ceea ce contravine intereselor publice. Este dreptul Regelui Mihai I sa ceara si obtina proprietatile detinute in Romania, intentie legitima si reparatorie ce nu trebuie umbrita de nici un fel de joc de interese. Autoritatile centrale au datoria sa faca cercetari in acest caz, fiindca Primaria Busteni si Prefectura Prahova nu-si pot incalca obligatiile fata de lege sau fata de contribuabili, folosindu-se de cererile indreptatite ale Casei Regale.

Razboi civil

Pe partea civila, Primaria Busteni a incercat sa rezilieze contractele de asociere in participatiune cu firmele lui Ionescu, insa acesta a primit succesiv cistig de cauza, prin deciziile Judecatoriei Ploiesti, Tribunalului Prahova, Curtii de Apel Prahova si Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Razboiul civil cu Ionescu a fost preluat, in 2004, de noul primar al Busteniului, Emanoil Savin. Pus in fata obligatiei de a realiza infrastructura proiectului, conform obligatiilor contractuale ale predecesorilor sai (mai exact drumul de acces in viitoarea statiune, care inseamna citeva milioane de euro, bani pe care Primaria nu-i are, in lipsa finantarii Phare, folosita la Calinderu), Savin a incercat sa scape de proiect. In incercarea de a-l anula, cererea de retrocedare a Casei Regale i-a venit ca o manusa, pe care a folosit-o, fara a sta prea mult pe ginduri. Emanoil Savin, bun amic cu pesedistii Sergiu Sechelariu si Viorel Hrebencic, dar si prieten cu Ion Iliescu, este cercetat in mai multe dosare de catre DNA, una dintre suspiciunile indreptate impotriva sa fiind aceea de implicare in devalizarea BRD Busteni. II

Clasat de doua ori

Proiectul Omu a fost parafat in 2000, in timpul administratiei CDR, cind primar la Busteni era Mielu Codescu. Proiectul a fost selectionat in programul PHARE 2000, obtinind o finantare europeana de 5 milioane de euro. Ulterior, intre 2001 si 2004, Primaria Busteni i-a revenit PSD, care a promovat proiectul pina in momentul in care Octavian Ionescu a refuzat sa ofere un "comision" de 2 milioane de dolari, cerut de Virgil Teodorescu, pe atunci consilierul ministrului Stefan Mihailescu, desemnat de acesta din urma sa supravegheze, punctual, tocmai bunul mers al proiectului Omu. Independent de spaga, Virgil Teodorescu a primit in transe aproape 100.000 de dolari de la Octavian Ionescu.

Afacerea s-a tot aminat, Ionescu a fost amagit cu promisiuni si termene, timp in care autoritatile centrale si locale au reusit sa transfere locatia finantarii Phare din Valea Cerbului-Gura Diham in Valea Alba-Calinderu. Cind si-a dat seama ca a fost tras pe sfoara, in 2003, Octavian Ionescu s-a adresat PNA si presei, si s-a autodenuntat, reclamind toata tarasenia: deturnarea de fonduri Phare, cererea de comision, spaga data lui Teodorescu, tratamentul la care l-au supus autoritatile. PNA l-a trimis in judecata doar pe Teodorescu, pentru Serban Mihailescu, Mircea Cosma si altii decizind disjungerea si, ulterior, neinceperea urmaririi penale. La finele lui 2005, Teodorescu a fost achitat, absolut surprinzator, in prima instanta DNA si Ionescu atacind aceasta decizie. In martie 2006, DNA a redeschis dosarele Omu, pentru ca in august sa le claseze, confirmind solutiile de NUP ale defunctului PNA.