Szocs Imre si Torok Janos, doi dintre cei opt alpinisti romani care au plecat in 8 august a.c. in Pakistan pentru a incerca escaladarea varfului Nanga Parbat (8.125 m) - al noualea ca inaltime din Muntii Himalaya -, au fost dati disparuti de colegii lor, miercuri, in cea de-a 37-a zi a expeditiei. Anuntul a fost facut de Dorin Dragoi, singurul alpinist care s-a intors in Romania. Conform acestuia, alpinistii romani ramasi in tabara de baza, la 3.800 metri, au pierdut acum trei zile legatura cu Szocs Imre si Torok Janos pe fondul conditiilor meteo nefavorabile, dupa ce cei doi reusisera - in incercarea de a ataca varful Nanga Parbat - sa-si instaleze corturile in tabara de asalt de la 7.100 metri.

Conform jurnalului expeditiei, completat inclusiv ieri, cei doi alpinisti dispun de statii radio de emisie-receptie si de un telefon satelit, insa "se presupune ca datorita furtunii si temperaturii extreme, de -30 grade C, acumulatorii statiilor de radio de emisie-receptie s-au descarcat". Deocamdata, alpinistii din tabara de baza refuza sa creada ca cei doi ar fi morti, tinand cont de faptul ca "Imre si Janos sunt cei mai experimentati membri ai expeditiei, primul dintre ei participand la expeditia organizata in urma cu 8 ani, cand nu s-a reusit escaladarea finala din cauza vremii nefavorabile".

Desi nu se cunoaste nimic despre soarta celor doi, o alta echipa de rezerva, formata din Adam Arpad si Mircea Stanila, se afla la 6.100 metri, chiar la marginea furtunii, impreuna cu doi porteri de altitudine si asteapta imbunatatirea vremii pentru a merge in intampinarea disparutilor. Membrii expeditiei ramasi in tabara de baza spun ca, "daca furtuna nu se va opri, Imre si Janos sunt in mare pericol", chiar ei comunicand ultima oara cand au luat legatura prin radio cu restul expeditiei ca "e greu de supravietuit in conditiile in care furtuna nu se opreste, iar ei nu au oxigen si mancare decat pentru cinci zile".

Rupal, cel mai dificil versant

Citeste si:

Organizata de Clubul Alpin Roman "Transilvania", expeditia a fost formata din alpinisti experimentati, care aveau la activ ascensiuni de mare dificultate in Alpi, Caucaz, Pamir, Tian-Shan, Himalaya, Alaska sau Anzii Cordilieri.

Traseul actual pe care alpinistii urmau sa-l parcurga este unul dintre cele mai dificile trasee de escaladare a varfului Nanga Parbat, pe versantul Rupal (vezi traseu 2). Patru dintre membrii actualei expeditii au mai incercat in 1988 sa escaladeze Nanga Parbat, insa au abandonat la 7.850 metri din cauza vremii nefavorabile. Conform planului facut de cei opt alpinisti, tabara de baza a fost instalata la altitudinea de 3.800 m, iar urmatoarele la 5.100 m, 6.100 m, 7.000 m si 7.400 m. in plus, la 5.100 m a fost instalata tabara principala de plecare, odihna si rezerva de echipament si hrana.

Din echipa fac parte consilierul local brasovean Ladislau Hathazi, maestrul emerit al sportului Alexandru Floricioiu (conducatorul tehnic al expeditiei) si alpinistii Dorin Dragoi, Adam Arpad, Mircea Stanila si Szocs Imre, ultimii trei fiind cei care initial fusesera programati sa atace escaladarea finala. Din delegatie fac parte si un medic din Budapesta si un oficial al Ministerului Turismului din Pakistan, a carui misiune e de a se asigura ca membrii expeditiei respecta regulile stabilite de guvernul pakistanez.

Din cei 60.000 de euro necesari expeditiei, alpinistii trebuiau sa achite in Pakistan 4.500 USD - taxa de varf, 1.000 USD - taxa de mediu, si trebuiau sa faca un depozit de 5.000 USD pentru cazul in care, din motive medicale, e nevoie de interventia unui elicopter. in aceasta actiune alpinistii au avut de carat 600-700 de kilograme de echipament ambalat in butoaie de 25-30 kg fiecare.