Nici o redactie fara turnatori reali sau fictivi. Pare sa fi fost sloganul Securitatii, care si-a creat retele informative impresionante in breasla ziaristilor, ce incepeau cu cei din conducerea ziarelor si se terminau cu simplii executanti. Dupa cum a aratat "Cotidianul" in editia de luni, singura publicatie din care securistii nu au reusit sa recruteze informatori a fost "Arici Pogonici". Astazi va prezentam numele cele mai reprezentative, incepind cu cele de la "Scinteia".

"Sa nu deconspiram acesti informatori"

Ziarul portstindard al PCR parea intesat cu informatori, potrivit documentelor de la CNSAS. Intr-un proces-verbal de predare-primire a unor note, incheiat intre ofiterii Traian Ciubota si Stana Creta, apar zece persoane din reteaua informativa a acestei redactii. Aici, ca si la alte publicatii, indispensabili pentru securisti erau cei care se ocupau cu scrisorile, seful de protocol, seful de cadre, corespondentii din strainatate. Sectia economica beneficia, se pare, si ea de o atentie speciala.

Numele lui Ion Erhan, actualmente director la "Economistul" si la Editura Economica, si al lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale, sint mentionate in mai multe documente ale Securitatii. Primul apare si intr-o nota prin care un colonel, pe nume Bojin, si-a atentionat colegii: "Atentie, sa nu deconspiram acesti informatori. Cunoasteti numai dvs.". Ion Erhan neaga insa ca ar fi semnat vreun angajament sau ca ar fi dat vreodata note Securitatii. Sustine ca era un ziarist cu responsabilitati foarte importante, doar la vedere insa.

"Noua agenti secreti straini la «Scinteia»"

Citeste si:

Vreme de un deceniu a scris discursurile prim-ministrilor, mai intii ale lui Ilie Verdet, apoi ale lui Gheorghe Dascalescu. "M-au chemat odata cei de la Securitate, dupa ce a aparut intr-un ziar geman un articol despre mine. Fusesem la un seminar in Grecia, despre presa si democratie, la care eu am spus ca in Romania exista democratie. Dovada era un articol din «Romania libera», in urma caruia a fost demis ministrul Energiei Electrice", povesteste Erhan, care spune ca a avut chiar curajul sa modifice, pe 22 august 1982, un discurs al lui Ceausescu ce urma sa apara a doua zi in "Scinteia".

"Era o eroare de ordin economic si am modificat-o", se mindreste el. Desi neaga ca ar fi colaborat, Erhan considera ca unii despre care s-a aflat, precum Mona Musca, nu au facut decit sa-si apere tara. "De ce nu se intreaba nimeni citi agenti sint in Romania? Va spun eu ca, dupa 22 decembrie 1989, mi-a aratat cineva o lista cu noua agenti ai serviciilor secrete straine infiltrati doar la «Scinteia»", sustine Erhan.

Adrian Vasilescu: "Nu note, ci reportaje"

Adrian Vasilescu neaga si el ca ar fi semnat vreun angajament si ca ar fi dat vreodata note scrise, deoarece era "un nume in presa". Vreme de 19 ani a avut insa intilniri frecvente cu ofiterii de Securitate, in virtutea functiilor pe care le-a detinut la "Scinteia Tineretului" (unde a lucrat din 1962 pina-n 1980, fiind si sef de sectie din 1974), apoi la "Scinteia" (pina-n 1990), unde avea un statut privilegiat ca publicist-comentator. Vreme de opt ani i-a oferit si consultanta economica vicepresedintelui Consiliului de Stat, Manea Manescu, dupa cum spune.

"Prima data m-au contactat in 1970, dupa ce m-am intors din Austria. Le-am zis un singur lucru, ca de la mine nu vor obtine nimic. Apoi nu am mai avut cu ei decit dialoguri multe si amiabile. Puteau fi de doua ori pe luna sau de doua ori pe an, in orice caz, intotdeauna cind ma intorceam din strainatate", spune Vasilescu, care precizeaza ca scria, totusi, niste reportaje de calatorie, pe care le dadea sefului de cadre si care nu erau niciodata publicate. "La doua, trei zile dupa Revolutie, m-a chemat seful de cadre de atunci si mi le-a dat. Nu le-am pastrat insa." Potrivit unei liste de la CNSAS, Adrian Vasilescu a fost in atentia Directiei a III-a, insa legatura a incetat la un moment dat.