Judecatorii despre cazul Omar: Toti sunt vinovati. Noi nu!

Consiliul Superior al Magistraturii a luat ieri in discutie "Omariada", scrisoarea presedintelui Asociatiei Magistratilor din Romania, Viorica Costiniu, prin care aduce o serie de acuzatii presedintelui Traian Basescu, conducerii Ministerului Administratiei si Internelor si structurilor subordonate si, nu in ultimul rand, presedintelui CSM, Iulian Galca, in legatura cu fuga lui Omar Hayssam.

Potrivit documentului, acestia sunt singurii vinovati de disparitia celui acuzat de fapte de terorism (nu judecatorul si procurorul), CSM neavand, potrivit Vioricai Costiniu, dreptul de a se autosesiza din presa pentru a ancheta conduita magistratilor care au instrumentat dosarul Hayssam. Afirmatia este total gresita, avand in vedere ca, potrivit art. 30, 44 si 45 din Legea 317/2004 republicata, Consiliul Superior al Magistraturii este singura institutie abilitata sa faca astfel de verificari...

Scopul "Omariadei", scrisoare inregistrata la AMR la data de 26 iulie a.c. si trimisa CSM pentru a fi discutata in sedinta de plen de ieri, este, potrivit Vioricai Costiniu, acela de a aduce la cunostinta opiniei publice pozitia Asociatiei "fata de evenimentele judiciare care au declansat reactii multiple, unele dintre acestea riscand, prin ampla lor mediatizare, sa aduca grave prejudicii adevarului".
Insa, cu exceptia acuzatiilor absolut nefondate aduse sefului statului, MAI si structurilor sale si presedintelui CSM, "pozitia" AMR nu exista.
Considerandu-se, probabil, un bun orator, Viorica Costiniu n-a facut decat sa-si plictiseasca ascultatorii cu expresii demne mai degraba de Cenaclul "Flacara":

"Amatorismul manifestat, comentatorii de circumstanta, ridicarea la rang de stat a confuziilor judiciare, demagogiile post-factum si debarasarea de iresponsabilitati in tavalugul rostogolit al incompetentelor, ne-a determinat, cu luciditate, corectitudine si obiectivism, in limitele legii, sa reactionam si sa chemam autoritatile statale la ratiune si bun-simt", isi incepe pledoaria Viorica Costiniu, sustinand ca opinia publica nu are nevoie de prestatii propagandistice...

Cu toate acestea, insusi presedintele AMR, judecatoarea Viorica Costiniu, presteaza propagandistic, folosind expresii "goale de continut si lipsite de efectul scontat" (citat din Omariada - n.n.): "Prin declaratiile lor, menite sa scuze sau sa acuze, oficialii si autoritatile se intrec prin a ne convinge, ca ei, ca persoane si institutii, nu au, de fapt, nimic de-a face cu principiile statului de drept care ramane doar teorie neaplicata. Cum altfel se poate intelege spusele sefului (astazi demisionar sau demis?!) al celui mai important serviciu secret care a declarat ca SRI n-a fost "consultat" de instanta in momentul cand s-a decis punerea inculpatului in libertate (?!). Oare instantele americane sau europene se consulta cu serviciile secrete cand iau o astfel de masura?!". (Nota: Greselile de ortografie apartin semnatarei scrisorii).

Suparata pe presedintele CSM ca s-a autosesizat in concediu

Cum spuneam, din continutul scrisorii nu reiese altceva decat faptul ca procurorul si judecatorul care au instrumentat dosarul lui Hayssam sunt absolut nevinovati, Consiliul Superior al Magistraturii neavand dreptul sa ceara efectuarea unor verificari privind conduita acestora.

Or, trebuie amintit faptul ca judecatorul Curtii de Apel Bucuresti si procurorul DIICOT care a instrumentat cauza au decis, la un moment dat, eliberarea lui Hayssam din motive medicale, tinand cont de o adeverinta eliberata de medicul Tanasescu si care face, in acest moment, obiectul unei cercetari penale...

Acuzandu-l pe presedintele Iulian Galca ca s-a autosesizat cand era in concediu de odihna "citind ziarul", Viorica Costiniu sustine ca acesta "nu are atributul de a declansa o ancheta impotriva unui judecator pentru o solutie pronuntata sau a unui procuror pentru prestatia sa profesionala in cursul unui proces".

Ne permitem sa o corectam: Articolul 30 din Legea 317/2004 republicata stipuleaza dreptul si obligatia "CSM de a se sesiza si din oficiu pentru a apara judecatorii si procurorii impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea, in timp ce alin. 3 al aceluiasi articol spune ca institutia condusa de Iulian Galca "asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta si etica profesionala in desfasurarea carierei profesionale a judecatorilor si procurorilor".

Mai mult, art. 44 al aceleiasi legi precizeaza ca, prin sectiile sale, "CSM indeplineste rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, pentru faptele prevazute in Legea nr. 303/2004, republicata, alin. 4 si 5 ale art. 45 stipuland posibilitatea de a se sesiza sau autosesiza comisiile de disciplina "in legatura cu abaterile disciplinare ale judecatorilor si procurorilor de orice persoana interesata", respectiv "orice sesizare privind activitatea necorespunzatoare a judecatorilor si procurorilor, gresit indreptata la instante sau Parchete, va fi inaintata comisiilor de disciplina in termen de 5 zile de la inregistrare".

Supravegherea celor care n-au voie sa paraseasca tara, neprevazuta in CPP

Pe de alta parte, Costiniu considera ca: "Presedintele tarii face confuzii grosolane intr-un domeniu care ii este strain", iar ministrul Blaga scuza "incompetenta, inabilitatea subordonatilor, de a acoperi neglijente proprii prin acuze aduse altora", desi asa cum am mai scris (si doamna Viorica Costiniu ar trebui sa stie) nu exista un cadru legal care sa specifice clar atributiile acestor institutii intr-un caz asemanator celui al fugii lui Hayssam...
In opinia sa, "presedintele tarii da lectii de drept, privind lipsa prevederii de catre instanta a unor masuri de supraveghere pe perioada obligarii inculpatului de a nu parasi tara". Intrebandu-se "ce uita sau nu stie presedintele tarii", Costiniu subliniaza la punctul 3: "Codul penal si de procedura penala sunt actele normative care stabilesc strict care sunt masurile preventive, masurile de siguranta si regimul lor, cu distinctia clara, in raport de momentul procesual cand se aplica, in functie de existenta unui proces pe rolul instantei ori la judecata in fond a cauzei".

Asta spuneam si noi. Numai ca masura de supraveghere a persoanelor carora li s-a inlocuit masura arestarii preventive cu o alta masura preventiva, de exemplu obligatia de a nu parasi tara, localitatea etc., nu este prevazuta in Codul de procedura penala. Magistratul nu are instrumentele necesare din punct de vedere juridic pentru a putea dispune supravegherea persoanelor fata de care s-a dispus inlocuirea masurii de arest preventiv. Exista astfel de instrumente in cazul in care persoana a fost condamnata definitiv la inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau in cazul aplicarii unor pedepse definitive minorilor a caror executare sa fie suspendata conditionat sau sub supraveghere.

Singura posibilitate pe care o are judecatorul este citarea cu mandat de aducere a inculpatului caruia i s-a aplicat masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara sau localitatea, situatie in care organul de cercetare penala se va deplasa la domiciliul sau adresa la care locuieste, intocmind, in cazul absentei acestuia de la locatia respectiva, un proces-verbal de constatare, eventual locul in care se gaseste in acel moment. Procesul-verbal se depune la dosar, constituind proba pentru instanta de judecata.

Costiniu: Legea 303/2004 exista, dar este lipsita de spirit

Intr-o oarecare masura si Viorica Costiniu recunoaste acest lucru. Intrebandu-se "care este, oare, valoarea unei legi (nr. 303/2004 modif. in 2005) care exista, dar este lipsita de spirit si se incalca cu stoicism si manie proletara la cea mai mica provocare a realitatii pragmatice", presedinta AMR noteaza: "Cata vreme nu s-au dovedit, de catre institutiile abilitate (?!) fapte grave, in intelesul cel mai sever al legii, legate de o eventuala anume determinare a actiunii procesuale a procurorului din sedinta de judecata de la 26.04.2006, sanctionarea si blamarea sa publica constituie o vadita atingere adusa independentei acestuia in a instrumenta cauza. Aceasta inseamna ca toate legile reformatoare ale anilor 2004 si 2005 ale justitiei sunt doar petice de hartie inzorzonate cu norme care sa placa Bruxelles-ului si Washington-ului, in timp ce in Romania, aplicarea lor este sanctionabila".

Suntem perfect de acord cu dumneavoastra, doamna judecator. Legile reformatoare la care faceti referire au suficiente lacune, ca de altfel si Legea 247/2005, astfel incat Curtea Europeana a Drepturilor Omului sa oblige Romania la plata unor daune materiale si morale imense in special din cauza incalcarii dreptului la un proces echitabil intr-un timp rezonabil sau a proastei gestionari a anchetei...

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe