Hidroelectrica, cel mai ieftin producator de electricitate din Romania, va absorbi societatea Termoelectrica, in cazul in care Consiliul Concurentei va aproba stergerea datoriilor acesteia, cifrate la 1,2 miliarde euro, a declarat ministrul Economiei, Codrut Seres, ieri, in cadrul unei conferinte de presa. "In cazul in care Consiliul Concurentei nu va aproba stergerea datoriilor, Termoelectrica va intra in faliment, in cadrul programului de restructurare a sectorului energetic", a spus ministrul.

La inceputul lunii august, oficialii Comisiei Europene si-au dat acordul de principiu pentru ca Termoelectrica sa beneficieze de stergerea datoriilor istorice, insa decizia finala apartine autoritatii romane de concurenta. "Cei de la Bruxelles au fost de acord cu stergerea datoriilor pentru ca s-a demonstrat ceea ce noi spunem de mult: din punct de vedere operational, Termoelectrica desfasoara o activitate profitabila, deci merita salvata", declara ministrul Economiei la revenirea in tara a delegatiei oficiale.

Investitori interesati de termo

Seres a precizat ca sustine in continuare proiectul de restructurare a sistemului energetic, prin transferul unor termocentrale catre compania Hidroelectrica. In acest sens, vor fi transferate acele unitati pentru care nu sunt gasiti investitori, si care vor constitui o rezerva de capacitate pentru Hidroelectrica.
Societatea Termoelectrica mai are in prezent in portofoliu centralele de la Doicesti, Braila, Deva, Borzesti si Paroseni.

Potrivit ministrului, in ciuda situatiei financiare grave a Termoelectrica, pentru centralele din subordine exista inca investitori interesati sa exploateze termocentralele pana la darea in folosinta a altora noi, dupa care sa le dezafecteze si valorifice ca fier vechi. Astfel, compania spaniola Iberdrola si-a aratat interesul pentru termocentrala de la Deva, iar firma Romenergo pentru cea de la Borzesti. AES Corporation, Brikel si Prisma doresc, de asemenea, sa investeasca la Electrocentrale Doicesti, a spus Seres.

45% ajutor de stat pentru cogenerare

Potrivit ministrului Seres, si centralele in cogenerare, cele care produc atat energie electrica cat si termica, aflate in subordinea Termoelectrica, vor trece la Consiliile Locale.

Citeste si:

In continuare, furnizorii de energie termica vor primi sprijin financiar de la bugetul de stat, valoarea sumelor acordate urmand sa fie de maximum 45% din costurile determinate pentru combustibilul folosit.
In localitatile in care nu a fost stabilit un pret local de referinta, facturarea se va face la pretul de 107,5 lei/Gcal (actualul pret national de referinta) pana la data stabilirii pretului local. Mai mult, autoritatile locale vor participa la subventionarea cheltuielilor de producere a energiei termice pentru localitatea proprie cu minimum 10% din costuri.

Preturile locale de referinta vor fi stabilite in functie de specificul zonei, respectiv conditiile de iarna, capacitatea de plata a populatiei, combustibilii folositi la producerea caldurii si posibilitatea bugetelor locale de sustinere bugetara a populatiei pentru plata energiei termice.

Printre termocentralele vizate de trecerea in portofoliul Consiliilor Locale se afla Elcen Bucuresti, CET Galati si CET Palas din Constanta. "Majoritatea termocentralelor in cogenerare se afla deja la Consiliile Locale.

Avem probleme la CET Sud si Grozavesti, unde investitorii atrasi pentru modernizarea unor grupuri si-au manifestat ingrijorarea in ceea ce priveste schimbarea actionariatului de la Ministerul Economiei la Consiliile Locale", a aratat Seres.

Moldova imprumuta energie de la Braila

Republica Moldova mizeaza din nou pe ajutorul Romaniei in cazul aparitiei unei situatii de criza in sistemul energetic moldovenesc, prin sistarea importurilor de energie electrica din Rusia. Prin urmare, Moldova a cerut Romaniei sa-i acopere deficitul de energie ce ar putea aparea in eventualitatea unei crize de electricitate, a precizat ieri ministrul Economiei Codrut Seres.

Oficialul MEC nu a precizat raspunsul dat solicitarii venite din partea statului roman dar a precizat ca statul moldovean ar trebui sa plateasca o rezervare de capacitate care ar urma sa fie realizata de la centrala termoelectrica de la Braila. Aceasta este a doua solicitare de ajutor energetic primita de Romania din partea statului moldovean. Moldova mai are o datorie de aproximativ 30 de milioane de dolari reprezentand contravaloarea energiei electrice livrate de companiile romanesti sistemului energetic moldovean in anii trecuti.