Desi se plinge permanent ca primeste fonduri insuficiente, Ministerul Apararii Nationale (MApN) returneaza anual miliarde de lei vechi la bugetul de stat

Saptaminalul "Prezent" a descoperit o situatie paradoxala, pe care conducerea institutiei militare incearca sa o minimalizeze, catalogind-o drept "nesemnificativa". Asa cum arata insa datele furnizate de Ministerul Finantelor Publice, nu mai departe de anul trecut, MApN a reusit sa dubleze, comparativ cu anul 2004, suma de bani nevalorificata. Si, prin urmare, a trebuit sa o returneze statului.

Este vorba despre 6.571,5 mii RON, adica peste 65,7 miliarde lei vechi sau peste 2,4 milioane de dolari. Bani cu ajutorul carora MApN ar fi putut dota militarii romani aflati in Irak si Afganistan cu veste antiglont mai bune, ar fi putut inlocui masinile ARO neblindate folosite in timpul unor patrulari, astfel incit americanii sa nu mai faca glume pe seama lor, ar fi putut oferi prime militarilor merituosi sau macar imbunatati parte din conditiile de viata din cazarmi.

Situatia este cu atit mai interesanta cu cit sistemul MApN de planificare, pe proiecte, il copiaza pe cel american, considerat printre cele mai performante din lume. Starea de fapt constatata demonstreaza valentele unui management mediocru pentru ca, desi exista o planificare moderna, MApN nu reuseste sa cheltuiasca sume importante de bani. Altfel spus, degeaba operezi cu un sistem bun, daca planificatorii si finantistii nu gasesc metodele optime pentru a cheltui resursele oferite de statul roman. Si nimeni nu e tras la raspundere pentru asta.

Desi sustine ca trece printr-o criza financiara fara precedent, intrucit Guvernul nu se tine de cuvint si nu-i aloca anual 2,38 la suta din PIB, asa cum s-a convenit cu NATO, MApN nu reuseste sa cheltuiasca eficient nici macar banii pe care ii primeste, totusi, de la bugetul de stat. Conducerea institutiei invoca povara costurilor misiunilor externe la care este angajata armata romana, in conditiile in care MApN continua sa returneze, anual, miliarde de lei vechi la bugetul de stat. Mai mult chiar, pina si fondurile obtinute din activitati proprii sint din ce in ce mai greu de utilizat.

Cea mai mare economie - atit din banii obtinuti de la bugetul de stat, cit si din cei proveniti din prestarea de servicii - a facut-o MApN sub comanda liberalului Teodor Atanasiu, in 2005. Vorbim de acelasi demnitar care a afirmat, spre consternarea parlamentarilor, ca ministerului ii ajunge un buget sub 2% din PIB. Ministrul nu s-a prezentat anul trecut in Parlament pentru a sustine bugetul MApN si nu reusit sa obtina un procent de 2,38% din PIB pentru armata. Ulterior, a devenit inconsecvent in declaratii si a reclamat insuficienta banilor care sa acopere toate cheltuielile MApN. Atanasiu a gasit si solutia "salvatoare": retragerea trupelor romanesti din Irak.

Motivul principal invocat a fost, evident, cel de ordin financiar. Adica o economie de 90 milioane de dolari. Suma reprezinta ceva, dar nici peste doua milioane de dolari returnati la stat in 2005 nu sint de lepadat. In operatiunea "Iraqi Freedom" armata romana participa cu 785 militari si se afla pe locul sapte ca prezenta la campania militara de lupta impotriva terorismului. Motivele existentei trupelor romanesti in Irak sint insa mult mai complexe.

EXECUTIA BUGETARA, O PROBLEMA PERPETUA

Returnarea unor fonduri importante catre bugetul de stat nu este o problema noua la Ministerul Apararii. La inceputul anului 2004 semnalam aceeasi problema, iar ministrul de atunci, Ioan Mircea Pascu (PSD), a fost nevoit s-o recunoasca public. "Din cauza unei planificari deficitare la anumite niveluri inferioare, la sfirsitul anului am avut resurse financiare neconsumate, ceea ce a creat impresia ca bugetul primit ne-a prisosit in 2003. Tocmai de aceea, am dispus o monitorizare serioasa a executiei bugetare", declara atunci I.M. Pascu. Acesta si-a incheiat mandatul, dar problema s-a perpetuat. Si in timpul mandatului sau, si dupa. Ciudat este ca finantistii ministerului au ramas in mare parte aceiasi. Actualul secretar de stat pentru Politica de Aparare si fost sef al Directiei de Planificare Strategica, Corneliu Dobritoiu, a recunoscut la rindul sau ca "executia bugetara este o problema" si ca "reprezinta o preocupare constanta la nivelul conducerii ministerului".

MOTIVATIA MAPN

Despre zecile de miliarde de lei vechi ramase in conturi si, prin urmare, returnate ulterior catre bugetul de stat, MApN are, evident, propriile explicatii. "Avind in vedere numarul mare de ordonatori de credite din finantare, volumul si structura bugetului Ministerului Apararii Nationale, precum si activitatea desfasurata, se poate aprecia ca valoarea creditelor neutilizate si anulate prin efectul legii este nesemnificativa (nu a depasit in nici un an 0,04%)", ni s-a comunicat prin Biroul de presa.

Ca procentaj, nu pare intr-adevar mare lucru, insa daca avem in vedere valoarea sumei, lucrurile prind un cu totul alt contur. Poate finantistilor armatei nu li se pare mare lucru atunci cind vorbesc de miliarde de lei returnate. Militarilor insa, da. Explicatii detaliate am primit de la secretarul de stat in MApN, Corneliu Dobritoiu, care spune ca ministerul nu are cum sa incheie anul cu cheltuieli de suta la suta. "Bugetul se incheie la 31 decembrie, iar analiza modului de executie apare mult mai tirziu", ne-a explicat gen.(r) Dobritoiu.

Nici secretarul de stat si nici altcineva din minister nu a venit insa cu propunerea ca, inainte cu doua luni de incheierea anului, sa se faca o evaluare preliminara a fondurilor cheltuite si, in functie de datele obtinute, sa se gasesca modalitati si pirghii financiare, astfel incit banii estimati a ramine "pe dinafara" sa fie totusi cheltuiti. Situatie care nu ar putea fi decit in avantajul militarilor, a grosului trupelor.

Alte ministere care se confrunta cu aceeasi problema au gasit, totusi, solutii de ultima ora. La MApN nu s-a putut, nu s-a dorit ori nu a existat interes pentru gasirea remediilor. Spre exemplu, ministerul ofera cu greutate concedii de recuperare pentru cei ce desfasoara activitati ce necesita astfel de programe, dar returneaza, fara sa ezite, milioane de dolari la bugetul de stat.

EXPLICATII DA, REMEDII BA

Printre factorii si cauzele ce pot determina o executie bugetara "mai putin optima", MapN invoca procedurile laborioase de contractare pentru sisteme de echipamente militare majore, evaluarile prea optimiste in ceea ce priveste graficele de livrare a acestor echipamente, legislatia extrem de restrictiva in domeniul finantelor publice privind transferarea fondurilor intre articole, titluri, subcapitole si capitole.

Situatie pe care MApN sustine ca a semnalat-o de-a lungul anilor Ministerului Finantelor Publice. "Banii de la buget nu vin toti odata. Deschiderile sint lunare catre buget, in functie de colectarile la nivelul bugetului de stat. In plus, apar diverse activitati neprevazute, ce impiedica executarea stricta a planificarii anterioare. Incercam permanent sa ne reactualizam planurile. Sistemul de planificare nu e perfect, dar categoric s-a imbunatatit foarte mult", ne-a declarat Alina Danila, director adjunct al Directiei Planificare Integrata a Apararii. Secretarul de stat Corneliu Dobritoiu completeaza: "In functie de comanda politica si de necesitatile si urgentele politico-militare se analizeaza oportunitatea participarii la anumite activitati. Astfel ca esti nevoit sa replanifici alte activitati".

De remarcat insa diferenta: planificarea in MApN o face o directie (cea de Planificare), iar executia bugetara (urmarirea cheltuirii banilor) revine altei directii, cea Financiar-Contabila. De la cea din urma nu am primit nici o explicatie. Deficitul existent are cel putin o cauza serioasa: procesul de reorganizare-restructurare, platile compensatorii imense, pensiile anticipate, cheltuielile de personal. Sumele cheltuite de MApN la aceste capitole sint extrem de mari. Daca mai punem la socoteala ca, in peste 400 de cazuri, MApN plateste si pensie anticipata si salariu acelorasi persoane, situatia devine chiar inechitabila, in raport cu personalul activ. "E o problema serioasa si o voi ridica la nivelul conducerii MApN", promite gen. (r) Corneliu Dobritoiu. El insusi aflat intr-o atare situatie.

CREDIBILITATEA, IN PERICOL

Secretarul de stat pledeaza ferm pentru un buget de 2,38% din PIB intrucit, explica dinsul, "nu putem dezvolta o armata cu doua viteze: una la extern si alta la intern!". "Trebuie sa existe o corelare intre obiectivele politice si resursele necesare indeplinirii obiectivelor, pentru desfasurarea unui proces de planificare anuala racordat la NATO", puncteaza si lt.col. Eugen Constantin, din cadrul Directiei Planificare Integrata a Apararii. Secretarul de stat Corneliu Dobritoiu pune degetul pe rana: "Principalul nostru obiectiv in calitate de aliat este sa generam capabilitati credibile de aparare si sa finalizam procesul de constituire a fortelor. Aminarile unor termene de pe un an pe altul duc la diminuarea credibilitatii". Or, cu asemenea probleme precum necheltuirea judicioasa a banilor si acceptarea unui buget sub normele stabilite cu NATO, va fi destul de greu, daca nu imposibil, sa atingi aceste deziderate.

2005, bani returnati "la dublu"

>> In urma analizei datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice reiese ca, anul trecut, MApN a stabilit un nou record la capitolul bani necheltuiti. Sub conducerea lui Teodor Atanasiu, ministerul a retrimis bugetului de stat o suma aproape dubla fata de 2004 (ministeriatul lui Ioan Mircea Pascu), dar mai mica decit in 2002 si 2003. Concret, in 2005, MApN a avut un buget total de 58.518,7 miliarde de lei vechi. Suma provine, in majoritate, de la bugetul de stat (54.072,4 miliarde de lei vechi), restul reprezentind venituri proprii si credite externe. MApN a cheltuit de la bugetul de stat 54.006,7 miliarde de lei vechi. Ceea ce a ramas, adica 65,7 miliarde de lei vechi, au fost returnati. Si, de parca nu ar fi fost de ajuns, nici din veniturile proprii MApN nu a cheltuit decit 60%: din 1.452,7 miliarde de lei vechi, armata a stiut sa gestioneze doar 604, 6 miliarde lei (plati de casa). Astfel, sub conducerea ministrului Teodor Atanasiu si a echipei sale de finantisti, MApN a facut o economie de peste 149,7 miliarde de lei vechi, din care 65,7 miliarde lei vechi a trebuit sa-i returneze statului. Din fericire, legea prevede ca sumele ramase neutilizate pina la sfirsitul anului, provenite din venituri proprii, nu se varsa la bugetul de stat, ci ramin la dispozitia institutiei publice pentru a fi utilizate in anii urmatori.

2004: In urma cu doi ani, MApN a primit de la bugetul de stat suma de 46.596 miliarde lei vechi, din care nu a reusit sa cheltuiasca 39 miliarde lei, pe care i-a returnat statului. Din veniturile proprii (851 miliarde) a cheltuit 88,9%.

2003: In urma cu trei ani, MApN a primit de la bugetul de stat 37.246,3 miliarde lei, din care a restituit 108,2 miliarde lei. Din veniturile proprii obtinute, in valoare de 569 miliarde lei, a cheltuit 72,8%.

2002: In urma cu patru ani, cind Romania a fost invitata sa adere la NATO, insitutia militara a primit de la bugetul de stat 30.058 miliarde lei vechi, din care nu a reusit sa cheltuiasca 132,7 miliarde lei. In ceea ce priveste veniturile proprii, in valoare de 1.258 miliarde lei vechi, in 2002 a cheltuit putin peste jumatate, adica 57,6%.

Potrivit Ministerului Finantelor, bugetul de stat este principala sursa de finantare pentru Ministerul Apararii. Sumele alocate din aceasta sursa de finantare ramase neutilizate pina la sfirsitul anului se anuleaza.

MApN minte prin omisiune

>> Surprinzator, la aceeasi solicitare privind fondurile returnate, MApN ne-a oferit cu totul alte cifre decit Finantele. Concret, daca valoarea bugetului si in varianta Ministerului Finantelor, si in varianta MApN este aceeasi, cind vine vorba despre diferenta intre bugetul alocat de stat si platile de casa/venituri realizate/ cheltuite, MApN opteaza pentru cifre partiale (foloseste exprimarea credite neutilizate).
Oferim ca exemplificare sumele pentru 2005, din ministeriatul lui Teodor Atanasiu. Daca suma alocata de la bugetul de stat este aceeasi, banii returnati, in varianta kaki, se micsoreaza vazind cu ochii: de la 65,7 miliarde lei vechi, la 24 miliarde lei.

Nu stim ce a facut MApN cu diferenta de 40 de miliarde, despre care nu vorbeste, dar e prea mare pentru a fi neglijata. In acest context ia nastere o varianta deloc onorabila pentru institutia militara. MApN ne-a oferit prin sintagma "credite neutilizate" doar parte din banii returnati, dar ne scapa motivele. Prin intermediul Biroului de Presa si al conducerii Directiei de Relatii Publice ce aproba comunicatele, ne-a transmis cifre partiale, singura explicatie fiind ca nu doreste sa faca publice cifrele reale.

Biroul de presa nu a dorit sa revina cu explicatii pe marginea acestui subiect. Poate ministrul Teodor Atanasiu, inca in functie, impreuna cu gen.mr. Gheorghe Constantin Nastase, seful Directiei Financiar Contabile, ne vor oferi o explicatie pe viitor. Nu de alta, dar banii de care planificatorii si finantistii MApN nu se preocupa sa-i dramuiasca mai bine, ar fi acoperit poate o parte din "gaurile negre" din sanatate sau o salarizare mai buna a profesorilor. Si, cum ne-am obisnuit ca, in armata, nimeni sa nu raspunda pentru faptele si deciziile luate, nici macar ministrul, nu ne asteptam ca de aceasta data cineva sa fie tras la raspundere. La MApN, nimeni nu mai reactioneaza in urma dezvaluirilor presei.

Finantistii impotriva armatei

>> Potrivit site-ului MApN, Directia Financiar-Contabila participa la elaborarea proiectului de buget al ministerului; se ocupa de executia bugetului, precum si de bugetele mijloacelor extrabugetare si ale fondurilor speciale; organizarea activitatilor privind plata drepturilor salariale, a altor drepturi banesti, precum si a drepturilor cu caracter social; asigurarea si implementarea programelor si aplicatiilor informatice privind executia bugetara, salarizarea personalului, contabilitatea si pensiile militare; coopereaza cu Directia Planificare Integrata a Apararii in toate etapele privind elaborarea proiectului de buget al ministerului; intocmeste, la ordin, pe baza analizelor economico-financiare, prognoze si calcule de fundamentare asupra indicatorilor financiari privind cheltuielile bugetare, etc.

"Astazi, soldatii americani se distreaza si pun pariuri care ARO romanesc nu pleaca la cheie dimineata!" - Teodor Atanasiu, ministrul Apararii


Despre autor:

Sursa: Prezentonline.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.