Multe dintre proiectele finantate prin credite internationale sau cu sume nerambursabile de la UE se impotmolesc la nivelul administratiilor locale. Eliberarea unei autorizatii de constructie sau de transport, lupte intre primarii vecine pentru atragerea unei investitii, contracte prost concepute sau chiar lipsa de implicare morala - nu neaparat contractuala - a autoritatilor provoaca intarzieri semnificative.
Potrivit ministrului delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala, Cristian David, pana la 20% din proiectele cu finantare internationala nu se finalizeaza la timp. Daca un recent raport european constata ca numai 70% din cheltuielile raportate au fost eligibile pentru a fi decontate de UE, principala problema a celorlalte 30% consta in faptul ca nu au fost facute la termen.

Sase milioane de euro, pierdute la Constanta
Un exemplu il ofera Constanta, unde intarzierile in realizarea Pavilionului expozitional ii vor costa pe contribuabilii constanteni 1,3 milioane de euro, platite deja de Comisia Europeana si care vor trebui restituite.

Nota de debit se plimba inca intre ministerele Finantelor si Integrarii, dar va ajunge la Consiliul local, si apoi va goli buzunarul contribuabilului constantean. In plus, pierduta este si asistenta nerambursabila de 6,3 milioane de euro, cat reprezinta valoarea totala a proiectului. Cristian David spune ca Departamentul a fost sesizat prea tarziu, si pentru acest proiect nu se mai poate face nimic. Alt proiect cu intarzieri e la Barlad, unde cheia problemei e emiterea unei autorizatii de constructie, atat de catre oras, dar si de catre o comuna de langa oras. "Inteleg lupta fiecarei primarii de a-si trece in propria administrare o investitie, pentru ca va genera venituri, dar un teren nu se poate afla simultan in doua localitati", explica David.