Exista riscul ca dosarele cu politicieni sa fie infundate in proceduri chiar de politicieni. CSAT a ordonat, la limita legii, desecretizarea acestora.

Adversarii demersului au scotocit dupa chichite legale ca sa blocheze transferul de la SRI la CNSAS. Visul deputatului PSD Ion Stan este sa blocheze in final, la Curtea Constitutionala, hemoragia de dosare cu politicieni. "Vom cere sistarea tranferului de dosare de la SRI la CNSAS", spune Stan, explicind traseul parlamentar al viitoarelor contestatii: vor fi sesizate comisiile juridice, conducerile celor doua Camere ale Parlamentului si apoi, eventual, Curtea Constitutionala. O prima discutie in Comisia SRI ar urma sa aiba loc azi.
Ce a hotarit CSAT

Administratia prezidentiala a publicat marti, pe site-ul institutiei, o hotarire CSAT din 24 iulie, contestata intre altii si de Radu Timofte, seful demisionar al SRI. Potrivit documentului, CSAT a hotarit ca "Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Ministerul Justitiei, Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si Internelor vor declasifica, in regim de urgenta, toate dosarele din categoria celor cu privire la siguranta nationala". Or, si Timofte, si Stan sustin ca CSAT nu avea, potrivit legii, dreptul sa ordone declasificarea dosarelor.

Decizie la limita legii

Legea Ticu arata ca scoaterea dosarelor din regimul de siguranta nationala poate fi realizata doar de o comisie mixta SRI-CNSAS. "In caz de divergenta, hotarirea va fi luata de CSAT", se mai arata in Legea nr. 187/1999. Aceasta este singura prevedere legala care atribuie CSAT-ului vreun rol in procesul declasificarii dosarelor de siguranta nationala. CSAT si-a fundamentat decizia invocind un articol extrem de vag din propria lege de organizare. In ea se arata, la capitolul atributii, ca CSAT "exercita orice alte atributii prevazute de lege in domeniul apararii tarii si al sigurantei nationale".

Citeste si:

In urma cu doua zile, seful demisionar al SRI, Radu Timofte, punea si el in discutie hotarirea CSAT, afirmind ca desecretizarea "nu era de competenta Consiliului", care putea decide, in opinia sa, doar intrunirea comisiei mixte.

Presiune pe SRI

Potrivit unor surse, CSAT a fortat putin cadrul legal, tocmai pentru a presa SRI sa treaca la treaba. Altfel, n-ar fi existat nici o garantie ca SRI va umbla la rafturile cu dosarele politicienilor, ferecate ani la rind cu pecetea "sigurantei nationale". Ce-i drept, nici o lege nu interzice CSAT in mod explicit sa solicite SRI desecretizarea lor.

Cea mai mare parte a arhivelor a fost secretizata in vremea lui Emil Constantinescu, de SRI-ul condus de Costin Georgescu si de CNSAS-ul condus de Gheorghe Onisoru. Practic, nu exista o prevedere legala clara in aceasta privinta, textele normative putind fi usor interpretabile in functie de interesele fiecareia dintre parti: cei favorabili desecretizarii si opozantii acesteia.