Cele patru regimuri de executare a pedepselor - de maxima siguranta, inchis, semideschis si deschis - acorda posibilitatea condamnatului de a trece dintr-un regim de executare in altul, in functie de conduita sa.

Astfel, regimul de maxima siguranta se aplica persoanelor condamnate la detentia pe viata sau la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani.

Avand in vedere ca acest regim presupune luarea unor masuri stricte de paza si escortare, potrivit noilor reglementari, activitatile educative sau munca prestata se efectueaza in grupuri mici. Regimul inchis de executare se aplica persoanelor condamnate la pedepse intre 5 si 15 ani de inchisoare, acesti condamnati putand munci si in afara penitenciarului, in timp ce regimul semideschis (aplicat in cazul pedepselor intre 1 si 5 ani de inchisoare) ofera detinutilor posibilitatea de a se deplasa neinsotiti in penitenciar, de a munci si de a participa la activitati culturale, psihologice etc., in spatii care raman deschise in timpul zilei, sub supraveghere.

Cel de-al patrulea regim se refera la persoanele condamnate la pedepse cu inchisoarea mai mici de un an, caz in care activitatile se pot desfasura si fara supraveghere. Schimbarea regimului de executare a pedepselor se dispune de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, la cererea persoanei condamnate sau la sesizarea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

Citeste si:

Comisia are obligatia ca, o data la sase luni, sa verifice conduita persoanei condamnate si sa intocmeasca un raport in acest sens. Schimbarea la un regim mai sever are loc in cazul in care persoana condamnata a savarsit o abatere grava sau o infractiune, in timp ce trecerea la un regim mai lejer are loc in cazul in care detinutul dovedeste un bun comportament.

Noile reglementari acorda, potrivit Mediafax, o mai mare atentie drepturilor condamnatului de a avea acces la informatie, la consultarea documentelor personale, de a-si manifesta opiniile si credintele religioase. Totodata, sunt reglementate dreptul la petitie, la corespondenta, la plimbarea zilnica, de a primi bunuri, de a avea acces la tratament medical, precum si drepturile de a se casatori sau de a primi asistenta diplomatica.

De asemenea, in raport cu pregatirea pe care o are, detinutul poate munci contra cost, cu exceptia activitatilor gospodaresti sau a celor desfasurate in caz de calamitate. Durata muncii este de opt ore pe zi si nu poate depasi 40 de ore pe saptamana, pentru aceasta fiind remunerat cu salariul minim pe economie, din care primeste 30 la suta, restul intrand in fondurile penitenciarului.