In pragul aderarii la Uniunea Europeana, Romania se confrunta cu o noua provocare. Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a anuntat ieri ca piata de capital este o noua zona de risc. In cadrul conferintei numite "Stop crimei financiare", la care au participat reprezentantii tuturor institutiilor raportoare, Dan Petrescu, secretarul de stat in Cancelaria Primului Ministru, a anuntat ca sumele "spalate" anual in toata lumea se ridica la peste 400 de miliarde de dolari, dintre care 45 la suta numai in Europa.

Enumerand "bilele al-be" date Romaniei de catre Uniunea Europeana in Raportul de monitorizare din mai a.c., presedintele ONPCSB, Adriana Luminita Popa, a anuntat ca adoptarea legislatiei secundare necesare pentru aplicarea legii privind prevenirea si combaterea spalarii banilor este una dintre recomandarile comisarilor europeni.

In acest sens, presedintele Oficiului a precizat ca trebuie purtate discutii cu entitatile raportoare non-bancare, care nu cunosc in detaliu legislatia privind combaterea spalarii banilor. Recomandarile Uniunii Europene privesc, de asemenea, introducerea in practica a infractiunii de spalare a banilor ca o infractiune de sine statatoare, dar si definitivarea procesului de aliniere a legislatiei in domeniu cu cele ale institutiilor similare din toata lumea.

Anuntand ca in perioada imediat urmatoare vor avea loc intalniri cu omologii din Statele Unite ale Americii, Adriana Popa a declarat ca se impune aplicarea unui regim mai activ de control (supraveghere) a raportorilor cum ar fi cazinourile si casele de schimb.

Alte motive pentru care Romania a primit steguletul galben sunt legate de vicierea eficacitatii luptei impotriva spalarii banilor de catre coruptie, crima organizata si economia subterana.

"Este in continuare necesara o imbunatatire a track-record-ului de implementare a legislatiei de combatere a spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism, cu exceptia sectorului bancar si a sectorului valorilor mobiliare", a mai spus Adriana Popa subliniind ca printre prioritatile Oficiului se numara propunerile adresate Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) si Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor de a-si revizui normele de supraveghere prudentiala.

Identificarea beneficiarului real al tranzactiilor

O alta tema a dezbaterilor de ieri a fost legata de necesitatea identificarii beneficiarului real al tranzactiilor, reglementata in detaliu in legislatia secundara ce urmeaza a fi publicata in Monitorul Oficial.

"In legatura cu acest aspect, Oficiul urmeaza sa introduca anumite premise in lege, care sa stabileasca cu exactitate conditiile pentru identificarea beneficiarului real al tranzactiilor, urmand ca, ulterior, sa fie introduse si normele secundare pentru usurarea acestei identificari", a mai spus Adriana Popa.

Astfel, in urma intalnirii cu asociatiile profesionale din cadrul sectoarelor financiare si non-financiare considerate vulnerabile (Asociatia Organizatorilor de Cazinouri din Romania, Asociatia Romana a Agentiilor Imobiliare, Uniunea Nationala a Agentiilor Imobiliare, Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Autoturisme), Oficiul a elaborat "Normele privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism, standardele de cunoastere a clientelei si control intern pentru entitatile raportoare non-financiare care nu sunt supuse supravegherii prudentiale a unor autoritati".

Normele, avizate deja de Ministerul Justitiei, au avut in vedere Directiva 3 a Comisiei Europene privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si finantarii actelor de terorism, bazata pe evaluarea riscului in conformitate cu prevederile UE.

Noua trimiteri in judecata

Citeste si:

Pe de alta parte, anuntand ca nu exista o certitudine privind volumul fenomenului de spalare de bani din Romania (intensitatea acestuia este sub medie la noi in tara), procurorul Paula Lavric, reprezentantul Parchetului General in Plenul Oficiului, a precizat ca, anul acesta, au fost trimise in judecata noua persoane acuzate de spalarea banilor.

"Consideram ca este un numar important, avand in vedere ca, pe tot parcursul anului trecut, au fost doar 11 astfel de trimiteri in instanta, dintre care numai doua condamnate definitiv", a apreciat Paula Lavric, precizand ca in perioada 1 ianuarie - 30 iunie a.c., oficiul a inaintat Parchetului General 31 de notificari.

Sute de milioane de euro, spalati in Romania

Astfel, in urma informarilor trimise de analistii financiari in perioada 2005 - aprilie 2006, pe rolul parchetelor se afla in curs de urmarire penala 1156 de cazuri, fiind intocmite 16 rechizitorii, dintre care 5 de catre DNA.

In ceea ce priveste sumele sechestrate in urma suspendarii tranzactiilor suspecte, acestea totalizeaza 9,6 miliarde lei vechi, un milion de euro si aproape 800.000 de dolari.Banii sechestrati in dosare penale totalizeaza echivalentul in lei a 38 de milioane de euro, 20.000 de euro, 8.000 de dolari, un imobil si un autoturism.

Informarile trimise de catre Oficiu institutiilor abilitate cu investigarea spalarii banilor si finantarii terorismului au dus la condamnarea definitiva a doua persoane, primului fiindu-i confiscata suma de aproximativ 37.170 euro, iar celuilalt aproape 16.000 de euro.

Notarii nu vor sa raporteze, asiguratorii cer protectie

De asemenea, presedintele Oficiului a evidentiat existenta unor neintelegeri asupra aspectelor de baza pentru notari, tema abordata si de reprezentantul Camerei Notarilor din Bucuresti, Gheorghe Dobrican. El le-a explicat, pe un ton agresiv, ca notarii nu inteleg sa raporteze fiecare tranzactie de peste 10.000 de euro, pentru ca aceasta ar insemna sa-si divulge secretul profesional. "Asta inseamna ca nu mai suntem notari, ci turnatori", a mai spus Dobrican.
In ciuda faptului ca breasla pe care o reprezinta face parte dintre primele care au incheiat protocoale de colaborare cu ONPCSB si a tuturor explicatiilor oferite in baza legi de catre reprezentantii Oficiului, notarul a continuat sa-i incrimineze pe membrii Plenului.

Nemultumiri au venit si din partea firmelor de asigurari, care au sustinut ca "se tem sa mai faca raportari catre Oficiu", pentru ca nu au nici un fel de protectie. In acest sens, ei au cerut ONPCSB sa faca propuneri pentru reglementarea acestui aspect.

Instiintari online

In vederea intaririi capacitatii administrative a ONPCSB, numarul de posturi a crescut de la 84 la 120 (dintre care numai 79 sunt ocupate), urmand ca in cateva zile angajatii acestuia sa se mute in noul sediu din centrul Capitalei.

Numai ca, pentru adevarata eficientizare a activitatii, analistii financiari au nevoie de fonduri suplimentare domeniului, in special pentru implementarea unui terminal care poate fi accesat usor de raportori. Oficiul mai are nevoie de personal pentru gestionarea si evaluarea rapoartelor primite, in special in domenii precum cel al asigurarilor, valorilor mobiliare si combaterii terorismului.