158 de milioane de euro va aloca Uniunea Europeana, anul viitor, pentru reabilitarea termica a locuin- telor din Romånia. Anuntul a fost facut de ministrul delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, Laszlo Borbely. "Uniunea Europeana a aprobat ca, incepi nd cu anul viitor, 2% din fondurile de dezvoltare europeana sa fie alocate pentru finantarea programului de reabilitare termica a cladirilor", a declarat Borbely.

Suma alocata de UE acopera circa 40% din necesarul de fonduri prevazut in programul national "Termoficare 2006- 2009, calitate si eficienta", la capitolul reabilitare termica a cladirilor. Amintim ca in luna aprilie, Guvernul a aprobat un program de investitii la nivel national ce are ca scop eficientizarea sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice, pe tot lantul, incepind de la producere si ajungind pina la consumatorul final. Valoarea estimata a programului este de 13.419,4 milioane RON, incluzi nd taxele si impozitele, din care 12.172,3 milioane RON (circa 3,4 miliarde euro) reprezinta imprumuturile ce vor fi contractate de Ministerul Finan- telor pentru finantarea programului in perioada 2006-2009.

EFICIENTA ENERGETICA, O PROBLEMA PRIORITARA

Din totalul sumelor prevazute in cadrul programului, pentru componenta ce se refera exculsiv la modernizarea retelelor in interiorul imobilelor precum si la realizarea izolarii termice a acestora, imprumuturile vor fi rambursate in rate de catre proprietarii cladirilor ce vor beneficia de program. Astfel, pentru refacerea retelelor interioare ale imobilelor si pentru contorizarea la nivel de apartament fondurile necesare sint de aproximativ 2.748,9 milioane RON, iar pentru reabilitarea termica a cladirilor ajung la circa 1.400 milioane RON, sume la care se adauga costurile afe-rente creditelor.

Programul de reabilitare termica a cladirilor aprobat de Executiv nu va aduce o rezolvare integrala a problemei eficientei energetice a cladirilor, considera speciali s tii in domeniu. "Programul actual de termoficare este gindit cap-coada, adica incepind de la producator, distribuitor pina la consumator. In opinia mea, partea privind reabilitarea cladirilor din punct de vedere termic reprezinta o problema prioritara, de sine statatoare, ce ar trebui sa se regaseasca intr-un program separat", ne-a declarat Aureliu Leca, profesor la Universitatea Politehnica Bucure sti, fost presedinte al RENEL.

In opinia profesorului Leca, programul national de termoficare ar trebui sa inceapa cu partea de reabilitare termica a cladirilor pentru ca numai in acest fel se poate realiza o dimensionare corecta a necesarului capacitatilor de productie a energiei termice. In acela si timp, investitiile in eficienta energetica sint mult mai mici fata de cele necesare reabilitarii producatorilor sau distribuitorilor de energie termica. "Practic, 1 dolar investit pentru eficienta energetica echivaleaza cu 4 dolari investit i pe partea de producere", a precizat Leca.

PIERDERI ENERGETICE DE 40%

Potrivit datelor statistice, la ora actuala aproape 60% din locuintele urbane din Romånia necesita lucrari de reabilitare termica. Trebuie spus ca problema reabilitarii energetice a cladirilor a fost total ignorata de la momentul 1989 pina in prezent. De si au existat voci care au atras atentia asupra impactului major pe care lar avea rezolvarea problemei pierderilor energetice ale cladirilor, in ansamblul procesului de eficientizare a sectorului de termoficare, in plan practic nu s-a realizat nimic, nici macar la nivel de strategie.

"Romånia are o economie bazata in proportie de 65% pe hidrocarburi - in epuizare sau in mare parte importate - dar i si 'permite>> sa aiba pierderi energetice de 35-40% raportate la consumul de resurse primare’’, se arata intr-un studiu finantat de Agentia Americana de Dezvoltare Interna- tionala (USAID). Rezultatul acestor pierderi mari, platite in final de consumatorii de energie, se reflecta fie in facturi greu de suportat de catre populatie, fie in preturile tot mai mari ale produselor.

Uniunea Europeana a prevazut in strategia sa energetica pe termen lung reducerea consumurilor energetice in cladiri cu inca 22% pina in anul 2010, in conditiile in care are cladiri de 3 ori mai eficiente energetic decit Romånia. Astfel, evaluarile arata ca tarile UE au un consum specific anual de energie pentru cladiri de circa 40kWh/mp si an, in timp ce pentru tara noastra acest indicator este de 120kWh/mp si an.

NECESAR DE INVESTITII DE 9 MILIARDE EURO

Citeste si:

In prezent, aproximativ 2 milioane de apartamente sint racordate la sistemul de termoficare centralizat. Structura consumurilor energetice anuale pentru un apartament mediu construit in perioada 1970- 1985 este: 55% incalzire spatiu, 25% apa calda menajera, 7% gatit, 13% aparate electrice (inclusiv iluminat). Ceea ce inseamna ca din consumul anual total de energie al unei cladiri, circa 80% este pentru incalzire si apa calda. Studiul finantat de USAID precizeaza ca masuratorile realizate in anul 2005 pentru blocurile de locuinte au evidentiat un potential de economisire a energiei de 38-40% la consumator.

Pe ansamblul cladirilor de locuit, in Romånia eficient a utilizarii energiei termice pentru incalzire si apa calda menajera este de numai 43% din cantitatea de energie furnizata de sursele primare. Expertii in domeniu considera ca reabilitarea termica a blocurilor existente in mediul urban reprezinta o prioritate, deoarece circa 37-49% din consumul final total de energie al populatiei este numai pentru inca lzirea si asigurarea apei calde menajere a blocurilor racordate la sistemul centralizat de termoficare.

De asemenea, blocurile tipizate au o pondere de 72% din fondul de locuinte existent in mediul urban, iar circa 58% din blocurile existente, construite inainte de 1985 necesita investitii de reabilitare termotehnica. In aceste conditii, o evaluare a necesarului de investitii, pentru perioada urmatorilor 15 ani, pentru izolarea termica a cladirilor, contorizarea si controlului consumului de energie termica in apartamente indica un necesar de circa 9 miliarde euro pentru locuint ele racordate la sistemul centralizat de termoficare, se arata in studiul mentionat. (aproximativ 3.000 de euro pe apartament).

LIPSESC STIMULENTELE FINANCIARE

Reabilitarea si modernizarea termica a cladirilor existente, precum si a sistemelor de alimentare cu caldura vor face ca sursele termice actuale sa nu mai necesite dezvoltari de capacitat i acestea fiind suficiente pentru noi extinderi, este una din concluziile studiului. Mai clar spus, scaderea consumului de energie termica la nivelul apartamentelor va elimina necesitatea dezvoltarii de noi capacitati de productie.

Cum trebuie sa actioneze Romånia pentru a- si reduce decalajul fata de tarile UE in ceea ce prive ste eficienta energetica a cla- dirilor? In primul rind sa promoveze un nou document legislativ "Legea privind reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate’’, care prin prevederile ei sa permita accesarea fondurilor structurale si de coeziune oferite Romåniei de UE, se arata in studiul USAID. Legea trebuie sa cuprinda stimulente fiscale si financiare pentru investitiile in proiecte de eficienta energetica, respectiv de reabilitare termica a cladirilor de locuit, ca si pentru utilizarea surselor regenerabile de energie.

O alta masura ce ar trebui promovata se refera la autorizarea noilor constructii. "Se impune un set de reglementari conform carora autorizatiile de constructie sa nu fie eliberate de catre autoritatile abilitate decit in cazul in care se probeaza ca noile costructii indeplinesc standardele de performanta energetica", precizeaza studiul.

Ce au facut altii?

Dupa criza petroliera din 1973 tarile Europei de Vest, in mod special tarile nordice, si-au pus in practica, etapizat, programe nationale de protectie termica a cladirilor. Au fost aplicate diferite solutii de imbunatatire a gradului de protectie termica, beneficiindu-se de facilitati fiscale precum credite de stat cu dobi nda mica, tarife diferentiate la energie termica, scutirea de impozite sau impozite diferentiate. Aplicarea unor astfel de politici fiscale a incurajat perfectionarea tehnologiilor si folosirea unor materiale de constructii performante pentru realizarea elementelor exterioare de inchidere a cladirilor de locuit asigurindu-se o cre stere treptata a rezistentelor termice ale acestora.

In Germania, de exemplu, consumul de energie s-a redus cu 65% la nivelul anului 2001, comparativ cu 1978, iar in Franta reducerea a fost de 60% in intervalul 1976- 2001. In acela si timp analizele au aratat ca investitiile in reabilitarea termica a cladirilor au condus la crearea, de circa noua ori, a mai multor locuri de munca, decit in cazul acelora si investitii in cre sterea capacitatilor de producere in sursele termice.