Romania spera ca pana la sfarsitul saptamanii europenii sa spuna "mai raspicat" ca vom adera la 1 ianuarie 2007. Primul pas in acest sens va fi facut pe 14 iunie, cand Parlamentul European va vota o rezolutie referitoare la Romania si Bulgaria. Reuniunea Consiliului European se va desfasura pe parcursul a doua zile, 15 si 16 iunie.

Potrivit unui proiect al concluziilor reuniunii Consiliului, obtinut de Reuters, liderii UE urmeaza sa isi exprime convingerea ca Romania si Bulgaria pot realiza reformele necesare pentru a adera la 1 ianuarie 2007. "Consiliul European isi mentine convingerea ca, avand vointa politica necesara, cele doua tari pot depasi deficientele semnalate pentru a adera la termenul prevazut, 1 ianuarie 2007", informeaza sursa citata.

Autoritatile de la Bucuresti nu asteapta din partea Consiliului comunicarea unei date irevocabile, ci doar intarirea concluziilor Comisiei Europene. "Este de asteptat sa fie validata recomandarea Comisiei, cu un limbaj intarit, de genul "Consiliul asteapta ca Romania si Bulgaria sa adere la 1 ianuarie 2007, in conditiile in care isi va indeplini sarcinile ramase", a explicat secretarul de stat Leonard Orban, citat de EurActiv.ro. Totusi, "data de 1 ianuarie 2007 va fi pronuntata mai raspicat," a precizat Orban.

Divergente pe tema extinderii

Inaintea summitului de la Bruxelles, ambasadorii statelor membre UE au avut dispute aprinse privind "capacitatea de absorbtie" a Uniunii, relateaza publicatia electronica EUobserver. Proiectul de concluzii, propus de presedintia austriaca a UE pune un mare accent pe gradul de pregatire a organizatiei in vederea primirii unor noi membri. Ideea este ca cele 25 de state europene sa defineasca, in termeni financiari, institutionali si democratici, capacitatea viitoare a UE de a primi noi membri.

Bulgaria si Romania vor adera in 2007 sau cel tarziu in 2008, in timp ce Croatia si Turcia au inceput negocierile privind integrarea in UE. Textul elaborat de austrieci sugereaza ca liderii europeni se vor reuni din nou, in decembrie, pentru a discuta pe tema extinderii pe baza unui raport special al Comisiei privind "criteriul capacitatii de absorbtie a UE".
Alaturarea de catre Viena a termenului de "criteriu" cu acela de "capacitate de absorbtie" este controversata, deoarece UE a negat pana in prezent ca propria sa pregatire in vederea extinderii poate fi considerata o conditie de aderare a statelor candidate.

Citeste si:

Potrivit EUobserver, la finalul reuniunii, diplomatii europeni au declarat ca exista "divergente de opinie considerabile" intre statele membre in privinta acestui proiect.

Marea Britanie si Franta, pe pozitii contradictorii

Statele adepte ale continuarii extinderii, in frunte cu Marea Britanie, au contestat propunerile Austriei, facand cateva amendamente privind limbajul precaut folosit in legatura cu acest proces.

Lituania a propus eliminarea pasajului care invita Consiliul sa pregateasca un "raport special" privind capacitatea de absorbtie, care sa ia in calcul si "perceptia pe care opinia publica europeana" o are despre extindere.

UE a negat pana in prezent ca opinia publica ar fi inclusa in conceptul de capacitate de absorbtie, afirmand ca acesta se refera strict la mijloacele financiare ale Uniunii si la pregatirea sa din punct de vedere institutional. Franta, in schimb, cere la acest summit sa fie definita capacitatea de absorbtie a UE.
Consiliul European va trebui sa clarifice capacitatea de absorbtie a UE inaintea continuarii procesului de extindere, a declarat presedintele francez, Jacques Chirac, citat de AFP.

De altfel, Franta considera ca inainte de o noua extindere, UE trebuie sa astepte definitivarea procesului de reformare institutionala si sa rezolve problema privind Tratatul constitutional respins de Franta si Olanda.