Localnicii fac gratare la iarba verde crescuta pe fundul Dunarii, iar navele nu pot circula. Orsovenii rid amar in barba sau salta din umeri cind aud de viituri si spun ca pe la ei nau trecut. "Saracii aia de la vale, iau inundat astia degeaba, au dat drumul la baraj ca vine o viitura mare, dar viitura n-a mai venit", comenteaza ei, cu mic cu mare.

In cel mai pur stil romanesc, reprezentant ii institutiilor statului recunosc ca s-a umblat la barajul de la Portile de Fier, dar se spala pe miini si dau vina integral pe "Hidroelectrica", operator al complexului energetic de pe Dunare. Oficialii "Hidroelectrica", la rindul lor, declara ca decizia respecta o convent ie internationala incheiata cu sirbii si ca nu au avut cum sa o incalce. De ce nu a fost negociata si modificata aceasta conventie? Respectarea unui angajament, fie el si international, justifica punerea in pericol a vietilor si bunurilor a zeci de mii de romani?

Nimeni n-a putut raspunde, convingator, la aceste intrebari. Iar explicatiile oficialilor sint de-a dreptul stupefiante. Pina la urma, punind cap la cap toate depozitiile autoritatilor, nu exista vinovati. Tot acest circ a avut drept victime peste 12.000 de romåni, afectati direct de "viitura secolului". Pagubele au gaurit serios bugetul, deci buzunarele tuturor.

Din 28 martie si pina la sfirsitul lui mai, nivelul lacului de la Portile de Fier l a fost scazut mult sub cel normal. Altfel spus, pe toata perioada inundatiilor catastrofale din aceasta primavara, aici nu a fost oprit nici un metru cub de apa. Daca Portile de Fier l ar fi fost inchise macar partial in ultimele doua luni, iar apa s-ar fi adunat in lacul de acumulare, poate ca inundatiile ar fi avut o mai mica amploare in Romania. Un drum de la Portile de fier la Orsova este de-a dreptul stupefiant.

Orice calator care urmeaza firul Dunarii in sens invers, de la barajul de la Portile de Fier l in amonte, catre intrarea in tara a fluviului, spre Orsova, poate constata ca nivelul apei scade brusc. Inainte de ecluze, in dreptul insulei Simian si aiurea, nivelul apei este atit de crescut incit trece usor peste maluri pentru ca, mergind mai sus, imediat dupa baraj, apa sa fie cu mult sub nivelul normal. Acest paradox se poate constata cu usurinta, fara masuratori savante, daca privesti malul sirbesc, unde se pot observa urmele lasate de ape pe stinci atunci cind atingeau nivelul obisnuit al ultimilor ani.

Volumul de acum al Dunarii, extrem de redus, constrasteaza evident cu dunga aflata pe versanti 5-6 metri mai sus, care atesta nivelul normal al fluviului. Privelistea, aceeasi pina la Orsova, iti da impresia ca Dunarea a secat, ca s-a scurs in pamint.

PICNIC PE FUNDUL DUNARII

La Orsova, in golful Cerna - la varsarea riului in Dunare - imaginea e si mai socanta, daca o raportam la dezastrul facut de ape in aval de Portile de Fier: acolo unde nu mai departe decit in februarie 2006 era fundul apei sint acum zeci de metri patrati de pamint uscat, din care au inceput sa creasca, deloc timid, ierburi.

Citeste si:

In ultimele doua luni, localnicii s-au adaptat ineditei situatii si au facut chiar si cite un gratar la "iarba verde de pe fundul Dunarii". Pentru multi dintre ei, retragerea apelor e o ocazie buna de a stringe lemnele aduse de Dunare in vremurile bune, accesibile acum si ramase pe uscat. Lemnele sint extrem de utile: apartamentele si casele orasului sint incalzite, in marea lor majoritate, cu acest combustibil solid. De pe viaductul Cerna, ce leaga orasul de gara, se poate vedea cu claritate care sint apele riului Cerna si care sint cele ale Dunarii. Pentru firile romantice, peisajul poate fi chiar incintator pentru ca o vedere agera poate observa cu usurinta chiar si punctul de intilnire al riului cu fluviul, invizibil din acest loc in vremuri normale.

NAVELE NU POT FI LANSATE LA APA

Nivelul scazut al Dunarii nu e insa pentru toti un motiv de incintare. Portul si santierul naval au deja probleme. La Santierul Naval Orsova, diferenta dintre nivelul obisnuit al Dunarii si cel actual este de 7-8 metri pe verticala. Din acest motiv, doua nave fluviale fabricate pentru olandezi nu pot fi lasate la apa. Si o a treia nava, aflata in faza avansata de executie, va fi probabil gata vopsita si buna de drum pina cind va incepe sa creasca apa.

"Activitatea santierului este ingreunata de apele pe care cei de la baraj le mentin scazute. Nu avem inca probleme contractuale, dar vom avea daca situatia o sa mai dureze citeva saptamini. Avem deja doua nave gata si inca una aproape finalizata, care trebuie sa plece spre Olanda si care nu pot fi lasate la apa. Ca sa poata pleca, ar fi nevoie ca apa sa fie mai crescuta cu mai mult de 2 metri pe verticala", ne explica juristul Santierului Naval Orsova, Iuliu Cioroianu.

Muncitorii de la santier s-au obisnuit greu cu inedita situatie: lucreaza de ani buni acolo si spun ca nicicind apa nu a mai fost atit de mica. Daca uneori apa a mai scazut cite putin, si-a revenit la cursul normal cam in doua saptamini, ne lamuresc ei. Parca nici nu iti vine sa crezi ca Dunarea de aici e aceiasi cu Dunarea care, citeva sute de kilometri mai jos, a rupt digurile si a luat pe sus satele oamenilor.

"SINT NISTE INCOMPETENTI"

"In fiecare primavara, scade putin apa aici in golf, dar niciodata atit de mult. Uitati-va acolo, la zidul acela se vede urma lasata de apa cind e la nivelul ei normal", ne indemna un inginer de pe santier. Intr-adevar, in zona unde e acoperit in mod normal de apa, zidul cu pricina e mai inchis la culoare si, pe alocuri, acoperit de melci. "Vedeti pontonul acela care abia mai ajunge la apa si al carui pod sta inclinat de-a lungul malului? Ei bine, podetul acela ar fi trebuit sa fie perpendicular cu pamintul", mai adauga inginerul de nave.

Interlocutorul nostru se opreste aici cu indiciile si declarat iile. Nu vrea sa comenteze nimic legat de situatia paradoxala creata pe Dunare - aici, la Orsova, albia goala, iar la Rast, de exemplu, apa a baltit in casele oamenilor - pentru ca, spune el, nu e treaba lui. "Stiti ce? Parerea mea este ca sint niste incompetenti", izbucneste, totusi, inciudat, atunci cind il intrebam daca a auzit si el unele zvonuri care circula prin oras, cum ca barajul ar fi fisurat.