"Principala problema pentru Romania nu este 1 ianuarie 2007, ci 2 ianuarie 2007", a spus, ieri, Leonard Orban, secretar de stat in Ministerul Integrarii. El a aratat ca expresia nu-i apartine, ci a fost rostita de un ambasador al unei tari din Uniunea Europeana, insa exprima foarte bine situatia din acest moment a Romaniei.

Una in care, in ciuda unui Raport ce a amanat verdictul privind data aderarii, tara noastra trebuie sa se concentreze pe pregatirea momentului in care vom deveni membri ai Uniunii.

Si Jonathan Scheele, seful delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, a pus accentul pe perioada postaderare. "Trebuie sa privim dincolo de steguletele rosii, galbene, verzi si de artificiile ce vor fi aprinse la sfarsitul anului si sa fim pregatiti", a spus oficialul european ieri, la un seminar al Team Europe, ce a avut loc la Hotelul Intercontinental. Romania trebuie sa se ridice la nivelul obligatiilor pe care si le asuma, a subliniat Scheele. Ceea ce este important este ce fel de Romanie va fi in acest nou context, cum isi va aduce contributia la Uniunea Europeana, a spus reprezentantul CE. "Au ramas multe de facut, si e in interesul Romaniei sa rezolve problemele pentru a beneficia la maximum de statutul de membru al UE", a punctat Scheele. "Este vital ca toate structurile societatii sa priveasca dincolo de sfarsitul anului", a mai spus oficialul Comisiei Europene.

Problemele de dupa aderare sunt normale

Raportul a fost unul echilibrat si obiectiv, a subliniat Leonard Orban. Au existat si nemultumiri fata de decizia Comisiei Europene, inclusiv dinspre clasa politica, ce l-a vazut fie ca pe un mare succes, fie ca pe un mare esec. "Obiectiv insa vorbind, este un Raport pozitiv, care a permis Romaniei sa mai avanseze un pas, unul decisiv", sustine secretarul de stat.

Nu numai reducerea de stegulete rosii este importanta, spune fostul negociator-sef, pentru ca, de exemplu, in cadrul ultimului val majoritatea tarilor aveau un numar egal, sau chiar mai mare decat Romania in acest moment, o tara avand chiar sapte astfel de avertismente serioase. Mai sunt multe alte elemente, iar nu toate au fost prinse in Raportul de tara, pentru ca Raportul nu a fost unul comprehensiv, o analiza, ci doar o prezentare a problemelor mai importante, a aratat el.

"Mai avem multe de facut, mai ales dupa momentul aderarii", a insistat oficialul roman. Potrivit lui Orban, problemele ce vor aparea dupa aderare vor fi unele normale. "Exista in noile state membre o serie de domenii cu probleme, de exemplu rata de absorbtie a fondurilor europene. Media lor este de 25-30%, asa ca sunt in situatia de a fi contributori neti", a aratat secretarul de stat. Mai sunt si alte domenii, in special privind piata interna, a mai exemplificat el.

Decizia CE, cea mai buna in actualul context

De asemenea, Orban a sustinut ca amanarea deciziei privind data aderarii a fost cea mai buna varianta la care puteam spera in actualul context politic european. "Este clar ca in cazul nostru procesul de monitorizare a fost mult mai strict, pentru a se evita problemele ce au aparut dupa aderarea ultimului val", a declarat secretarul de stat.
In al doilea rand, este vorba de atitudinea din ce in ce mai potrivnica extinderii, prezenta atat la nivelul opiniei publice, cat si la nivel politic. Totusi, a spus el, aderarea reprezinta "a win-win situation" (o situatie in care toata lumea are de castigat - n. red.).

Citeste si:

Au beneficiat de extindere atat tarile nou-venite, cat si cele cu vechime in UE. "Cu toate acestea, atitudinea negativa fata de extindere nu numai ca nu se diminueaza, ci chiar se amplifica", considera Orban. "Oficialii romani au inteles ca, data fiind situatia politica europeana, decizia este cea mai buna", a spus el, insistand ca "posibilitatea amanarii este din ce in ce mai mica, este extrem, extrem de redusa".

Nu va fi un exod al fortei de munca

El a dezvaluit ca Executivul roman lucreaza deja la o strategie postaderare, prin care sa se maximizeze avantajele Romaniei. "In masura in care vom reusi sa cream o structura flexibila care sa decida care este interesul Romaniei in fiecare din miile de dosare care se discuta la Bruxeles, in aceeasi masura vom lua si parte la procesul de decizie european", a aratat Orban.

Tot in privinta perioadei post-aderare, secretarul de stat a spus ca nu trebuie sa ne temem de un flux masiv de muncitori ce vor pleca in statele UE. In primul rand pentru ca, desi pana acum aceasta masura a adus numai avantaje economice, doar un numar limitat de state membre isi vor deschide piata muncii catre Romania si Bulgaria. In al doilea rand, o mare parte din romanii dornici sa munceasca in strainatate au reusit deja sa ajunga acolo. "Probabil ca 300-500 de mii de romani vor pleca in primii doi ani sa munceasca in tarile Uniunii", a estimat oficialul roman.

In ceea ce priveste "brain-drain" (exodul fortei de munca cu inalta calificare), Orban spune ca e o problema. Deja exista un deficit de muncitori cu pregatire de varf. "Deja pentru companiile din Romania este o problema sa gaseasca un inginer bun", a exemplificat el. Pe termen scurt nu e o problema, insa pe termen lung va fi, a conchis Orban.

Orban: Decizia nu va fi luata de Consiliul European

Raportul ar putea fi prezentat mai devreme de luna octombrie din motive de ratificare a Tratatului de aderare, a spus Leonard Orban. In documentul facut public pe 16 mai se spune doar ca urmatorul Raport va fi facut public cel tarziu in prima parte a lunii octombrie. Potrivit lui Orban, este din ce in ce mai posibil ca el sa fie publicat la mijlocul lunii septembrie. Aceasta pentru ca, a aratat secretarul de stat, au fost voci europene care s-au aratat ingrijorate de calendarul ratificarii, si au cerut ca Raportul sa fie publicat mai devreme. Vor fi cel putin doua state membre care vor astepta Raportul (Orban nu le-a nominalizat, insa este vorba de Franta si Germania, doua membre "cu greutate" ale UE), iar procedurile de ratificare parlamentare sunt complicate si trebuie transmise instrumentele de ratificare, deci e nevoie de timp, a aratat oficialul roman.

El a avansat si o varianta surprinzatoare privind decizia efectiva de primire a Romaniei si Bulgariei in Uniune, decizie care, sustine Orban, nu va fi luata de Consiliul European, asa cum este normal. "Exista posibilitatea ca in iunie (cand se reuneste Consiliul European - n. red.) sa fie lasata la nivelul Consiliului de Afaceri Generale si Relatii Externe al UE, care se reuneste la mijlocul lunii octombrie. Cred ca aceasta varianta va fi promovata", a mai spus Orban.