Despre Uniunea Europeana se vorbeste mai degraba abstract si in cifre mari: 13 miliarde fonduri pentru integrare pina in 2013, 9 milioane de euro pe zi de cheltuit de la din ziua integrarii... Sumele sint relevante si spun ceva despre sansa schimbarilor in societatea si economia romåneasca. Toate aceste fonduri, precum si noul sistem legislativ, vor avea un puternic impact asupra Romåniei.

Schimbarile vor fi profunde. Dar nu atit de rapide pe cit ne-am astepta. Integrarea presupune schimbarea Romåniei, si daca regulile evolutiei le-am determinat, schimbarea propriu-zisa este un proces lung si dificil, scump si gradual.

Si totusi, la 1 ianuarie 2007 sau 2008, atunci cind aderarea la UE va fi o realitate, asteptarile vor fi enorme. Desi prima zi in UE va fi o zi tot atit de obisnuita, cum este orice zi de Anul Nou.

Pentru multi, lipsa de caracter exceptional a acestei zile, in care nu va ploua cu bani, nu vom simti o stare subita de bine, va produce o dezamagire. Si totusi, incepind cu acea zi, unele lucruri se vor schimba. Nu vorbim aici despre fondurile europene. Nimeni nu va simti direct acesti bani in buzunar. Pentru a-i accesa vor trebui realizate proiecte, iar efectele investitiilor se simt in timp. Efectele unui sistem politic sau juridic care lucreaza mai eficient, de asemenea, in timp. Ce se schimba insa de la 1 ianuarie pentru orice romån obisnuit? Ce se intimpla in jurul nostru, datorita aderarii la UE, fara ca sa fim nevoiti sa facem proiecte, sa accesam fonduri sau sa avem o initiativa sau alta? Am cautat zece lucruri pe care le aduce aderarea ca prim efect, zece schimbari pe care le vom resimti vrind-nevrind, mai degraba pozitive decit negative, mai degraba generale decit particulare.

Sint, cu exceptia scumpirilor, efecte cu impact pozitiv asupra vietii noastre, sanse care se deschid, protectii care se ofera, libertati care ne stau la dispozit ie. Sint zece lucruri pe care le vom simti o data intrati in Europa.

1. FARA CONTROL LA FRONTIERE

Pentru oricine a trecut granita inspre o tara a Uniunii Europene, momentul in care a trebuit sa treaca pe la controlul pasapoartelor a insemnat o mica umilinta. Pe de o parte, calatorii EU - passport stateau la o coada scurta, care avansa repede, prezentind granicerului pasaportul fara alte explicatii, pe cind la ghiseele NON-EU coada lunga avansa cu multe sincope.

Singura consolare era poate ca si americanii erau nevoiti sa stea la ghiseele care se miscau lent. Odata cu intrarea in UE, romånii vor trece la coada mai scurta. Este prima, cea mai simpla si poate cea mai generala consecinta a liberei circulatii a persoanelor si ultimul pas din aceste acorduri care au dus la vestita zona Schengen, o zona in care granitele din cadrul Uniunii devin transparente. Trecerile acestea simple peste granite sint efectul Tratatul de la Amsterdam, care a intrat in vigoare la 1 mai 1999, care, din 2004, impune o „zona de libertate, securitate si justitie" in cadrul UE si care elimina verificarea persoanelor, indiferent de nationalitate, la trecerea granitelor interne.

Unele state ale UE – cu exceptiile notabile ale Marii Britanii si Irlandei – aplica deja reglementa rile comune din domeniu, ca urmare a acordurilor Schengen, dintre care primul a fost semnat in 1985. Aceste acorduri interguvernamentale au fost incluse in cadrul legal al Uniunii Europene, ca urmare a intrarii in vigoare a Tratatului de la Amsterdam, si fac acum parte din acquis-ul comunitar adoptat si de Romånia.

2. PROTECTIE PRIN ASIGURARI MAI SCUMPE, DAR MAI MULTE

Daca despre scumpirea asigurarilor auto s-a tot vorbit – prin unificarea a ceea se se cunoaste acum drept asigurarea obligatorie si cea de „carte verde" – despre asigurarea victimelor accidentelor rutiere mai putin, desi consecintele imediate sint cel putin la fel de spectaculoase.

Asigurarile auto se unifica si se scumpesc pentru ca, daca e sa tinem cont de consecinta descrisa mai sus, granitele dispar si calatoria in stainatate nu mai poate fi catalogata decit ca o calatorie in limitele granitelor UE. I n schimb, prin directiva UE privind asigurarile, trebuie creat un fond al victimelor strazii, care poate fi accesat imediat ce se descopera masina care a cauzat accidentul. Este apoi treaba Fondului sa recupereze banii de la cel care a cauzat acest accident. Noua prevedere, care trebuie sa fie activa la 1 ianuarie 2007, duce la protectia si accesul la fonduri a victimelor strazii, atunci cind au nevoie, nu dupa eveniment, ca acum, dupa declansarea unui proces civil.

3. MAI SIMPLU DE MUNCIT IN STRAINATATE

Nu mai e de mult o noutate faptul ca, prin prevederi bilaterale ale statului romån – ca in cazul capsunarilor din Spania – sau prin utilizarea portitelor muncii la negru – romånii din constructii in Grecia – munca in strainatate a devenit un lucru comun.

Doua milioane de romåni muncesc deja pe afara, mai mult sau mai putin legal, si dupa 2007 cifra are toate sansele sa creasca, pentru ca posibilitatea angajarilor pe cont propriu va fi mai simpla, iar cei angajati vor putea beneficia de toate drepturile unui angajat. Asadar, angajari mai simple, mai multe, dar mai putine la negru. Romånia are de asteptat intre 2 si 7 ani pina cind libertatea de circulatie a lucratorilor sa fie completa, si acest timp incepe sa fie masurat de la 1 ianuarie.

Exceptiile care trec de aceste perioade sint date de angajamentele bilaterale si sint deja state ale UE care din prima zi de integare nu pun bariere de circulat ie pentru muncitorii romåni – Finlanda, Portugalia, Spania, Grecia. Restrictiile pot fi reintroduse daca se observa perturbari ale pietei locale pe anumite sectoare de activitate.

4. ACHIZITII DE TERENURI iN STRAINATATE

Citeste si:

Daca terenurile par prea scumpe in Romånia, dupa 1 ianuarie 2007 exista posibilitatea pentru orice romån sa devina proprietar de teren in spatiul UE. Mai ales in tarile vechii Europe, care nu au perioade de tranzitie in privinta achizitiilor de terenuri de catre „straini", acest lucru devine simplu si perfect posibil. Desigur, oportunitatea de investitii tine de pretul pietei. E greu de stabilit un pret mediu, dar cel putin din perspectiva achizitiei de terenuri ca investitie, noile state membre care au insa perioade de tranzitie, sint considerate mai atractive decit vechile teritorii ale Uniunii.

Asa ca, cine doreste sa achizitioneze terenuri pe litoralul bulgar mai are de asteptat sau poate sa cumpere, desigur la un cu totul alt pret, un teren pe malul Mediteranei. Trebuie mentionat ca, in cazul Romåniei, perioada de tranzitie negociata pentru achizitia terenurilor este de cinci ani pentru terenurile cu destinatie de resedinta secundara si sapte ani pentru achizitia de terenuri agricole.

5. CREDITE DIN STRAINA TATE

Nu trebuie asteptat 2007 pentru a obtine un credit de la o banca din strainatate, dar dupa 1 ianuarie, eligibilitatea unui cetatean romån in calitate de debitor este mai mare cel putin prin efectul psihologic al aderarii. Prin libera circulatie a capitalului si, in special, prin decizia BNR de a liberaliza contul de capital, nu neaparat o conditie a intregrarii, ci a economiei de piata, banii pot intra si iesi liber din Romånia. S-a facut mai degraba simtit accesul liber al strainilor la conturile din tara, ceea ce a adus un aflux de valuta si o intarire a leului.

Cu toate acestea, dobinzile la credite pe piata romåneasca sint in continuare cu procente bune peste mediile europene, ceea ce va face foarte dorit un credit „de afara". Tehnic posibil, vor fi insa putini cei care vor fi considerati creditabili pentru bancile straine mult mai rigide in ceea ce priveste credibilitatea decit s-ar presupune. Nu trebuie uitat ca si politicile de comision sint ridicate in spatiul UE, ceea ce face ca un credit „european", desi dorit, sa fie foarte dificil de obtinut.

6. CRESC PRETURILE LA LAPTE, ZAHA R, CARNE, TIGA RI, ENERGIE

Cel putin in cinci domenii se va resimiti imediat dupa 1 ianuarie o scumpire: lactate, zahar, procesarea carnii, tigari si energie. Daca in ultimul caz calendarul e clar si stabilit de mult pentru a ajunge la un numitor comun cu spatiul European, atit pe gaze, cit si pe energie electrica, in celelalte patru domenii integrarea va aduce cresteri de preturi prin efect, prin adaptarea la standardele europene obligatorii care trebui atinse la aceasta data. I n privinta laptelui, socoteala scumpirii este simpla, de vreme ce fabricile in domeniu pentru a putea opera pe piata comuna au fost nevoite sa investeasca 200 de milioane de euro.

Din cele 400 de unitati, aproximativ 300 vor reusi sa realizeze investitiile. Si o data cu investitiile, pretul produselor lactate va creste. Acelasi scenariu al investitiilor aduce cresteri de preturi la zahar. Oficialii asociatiei prevad chiar o dublare a pretului la raft de la 0,5 euro la peste 1 euro/kg. Aproximativ 100 de procesatori de carne lupta in zilele acestea sa realizeze investitiile necesare pentru a ramine active si dupa 2007. Si o data cu investitiile, si in acest domeniu, vor veni scumpirile.

7. DAR CRESC SI SALARIILE

Cresterile de preturi trebuie corelate cu cresterile salariale. Sigur, decalajul pare a fi in favoarea preturilor, in detrimentul salariilor, dar tendinta de crestere a salariilor va fi una evidenta. Nu se poate discerne in ce masura aceste cresteri se datoreaza efectelor in lant ale integrarii, si cit cresterii economice propriuzise, dar e cert ca aceasta crestere economica depinde fundamental de integrare: de volumul finantarilor, de investitiile straine preponderent europene, de standardele care impun noi structuri.

Estimarile statistice arata un salariu mediu de 902 lei pentru 2007, in crestere in fata celui de 817 lei, de la sfirsitul lui 2006. Salariul mediu ascunde desigur multe sub media luata in calcul, dar un lucru e sigur. Cresterile de salarii nu vor putea fi evitate cel putin din cauza presiunii puse pe angajatori de cresterile de preturi care vor urma datei de 1 ianuarie. Vor fi un pas in spatele acestora, dar cresterile vor fi in valoare absoluta spre 500 de euro net, dar abia in 2014!

8. PROTECTIE DIPLOMATICA

Europa este un spatiu comun si are o politica externa comuna. Acest principiu, de multe ori controversat, are si consecinte practice directe. Orice cetatean romån aflat in dificultate pe teritoriul unui stat din afara UE si in care nu exista ambasada romåna poate obtine protectie diplomatica sau consulara la ambasada oricarui alt stat membru al UE, la fel cum ar primi din partea ambasadei romåne. Asistenta se acorda pentru orice fel de problema care poate aparea in cazul unei prezente in strainatate, de la accident grav la proces sau detentie, sau cind cetateanul romån a fost victima unei infractiuni serioase sau solicita repatrierea.

9. STUDIILE SI PROFESIILE SINT RECUNOSCUTE MAI USOR
O solicitare de recunoastere a profesiei dincolo de granite este necesara atita vreme cit profesia respectiva este reglementata in tara in care se doreste angajarea. Examenul de diferenta sau practica obligatorie sint, dupa caz, dar tot mai rar, utilizate. UE face o distinctie intre recunoasterea academica si cea profesionala. Recunoasterea academica tine de fiecare centru universitar in parte, dar cea profesionala are propriul sistem de reglementare. Marele avantaj al integrarii este ca o persoana abilitata sa practice o profesie in Romånia are dreptul sa i se recunoasca aceeasi calificare profesionala in orice alta tara membra a UE. Exista insa o „discriminare" profesionala. Profesii, cum sint cea de arhitect, farmacist, medic, in general profesii liberale, sint recunoscute automat in UE. Profesiile celelalte sint reglementate prin directive generale si fiecare stat membru decide ce profesii recunoaste usor si ce profesii necesita alte reguli. Procedurile sint oricum mult simplificate si clarificate pentru fiecare stat in parte, ceea ce face mai simpla acreditarea si recunoas- terea profesionala.

10. LIBER LA MASINI SECONDHAND

Piata auto se pregateste de avalansa second-hand, pentru ca o data cu eliminarea barierelor vamale, dupa 1 ianuarie 2007, importurile de masini de ocazie din Europa nu vor mai putea fi restrictionate. Primul an al Romåniei in Uniunea Europeana ar putea provoca fiori pietei auto si, mai ales, distribuitorilor de automobile noi care vor fi puternic concurati de la anul de second-hand-uri. In acest moment, exista doua norme care descurajeaza achizitionarea de masini second-hand de pe pietele europene. Pentru a aduce un automobil de ocazie din strainatate, acesta nu trebuie sa fie mai vechi de opt ani si sa respecte standardele Euro 3.

Nici una dintre aceste norme nu se vor mai aplica insa din 2007 pentru autoturismele secondhand care vin din Uniunea Europeana. Decizia daca aducerea in tara nu va costa chiar nimic nu este inca luata. Pe agenda Ministerului Mediului mai apar niste restrictii, chiar daca nu poate fi vorba de taxe vamale sau bariere restrictionale ca pina acum. Propunerile vizeaza taxe de mediu, in functie de gradul de poluare pe care il determina automobilul respectiv. Dar, deocamdata, 1 ianuarie poate aduce libertatea totala in achizit iile de masini, asa cum a fost cazul Poloniei, in 2004.