Unul dintre cele mai semnificative aspecte ale raportului de tara al Comisiei Europene, ce va fi publicat pe 16 mai, va fi excluderea luptei anti-coruptie de pe lista punctelor ce necesita progrese urgente in Romania, un progres care deschide practic calea aderarii la 1 ianuarie 2007.
Lupta impotriva coruptiei si reforma justitiei erau principalele obstacole ramase in calea aderarii la timp a Romaniei. Faptul ca aceste obstacole, considerate printre criteriile politice de aderare, par acum inlaturate sunt in primul rand succesul a doi oameni: Ministrul Justitiei Monica Macovei si seful Departamentului National Anti-coruptie, Daniel Morar.

Proiectul de raport, care are 40 de pagini, arata: "Cantitatea si calitatea investigatiilor non-partizane in acuzatiile de coruptie la nivel inalt au sporit substantial in comparatie cu perioada precedenta. Noile investigatii DNA urmeaza regulile procedurale corecte si sunt realizate intr-un ritm comparabil cu cel din orice stat membru al Uniunii Europene...DNA a facut mai multe progrese in primele sapte luni de existenta decat a facut PNA timp de ani de zile".

Exemplul cuplului Macovei-Morar

Salutand progresele in lupta impotriva coruptiei, proiectul de raport mentioneaza insa si obstacolele intampinate in ambele camere ale Parlamentului, si arata:

"Reformele conduse de Ministerul Justitiei si DNA trebuie acum urmate de eforturi sustinute din partea tuturor celorlalte agentii ale executivului, ale ramurii legislative si ale sistemului de justitie pe ansamblu, astfel incat progresul facut sa devina ireversibil."

Comisia Europeana spune ca investigarea acuzatiilor de coruptie la nivel inalt trebuie facuta "fara obstructie, astfel incat nimeni sa nu fie perceput ca fiind deasupra legii. E inca nevoie de mai multe puneri sub acuzare, investigatii, procese si sentinte disuasive."

Alte masuri cerute in raport sunt: adoptarea legislatiei privind finantarea partidelor politice si posibilitatea verificarii declaratiilor de avere ale demnitarilor.

Conflict de interese la CSM

Privind reforma justitiei, raportul atrage atentia asupra Consiliului Superior al Magistraturii, unde 8 din cei 14 membri alesi continua sa lucreze doar cu norma redusa, desi ar trebui sa reprezinte toti judecatorii si procurorii Romaniei.

Sase dintre ei, arata raportul, ar putea fi acuzati de potential conflict de interese, dat fiind ca detin pozitii importante la anumite tribunale sau parchete. Pe de alta parte, se arata in raport:

"Romania trebuie sa ramana vigilenta privind respectarea codului deontologic in justitie. Asigurarea unei interpretari consecvente a legislatiei e deosebit de importanta pentru a stabili increderea necesara principiului recunoasterii reciproce."

Este un avertisment privind o posibila sanctiune care ar putea fi introdusa dupa aderare, si anume nerecunoasterea deciziilor instantelor romanesti in restul Uniunii Europene.

Un alt punct slab ramane lupta impotriva spalarii banilor, a carei eficacitate, se arata in proiectul de raport "continua sa fie ingreunata de coruptie, crima organizata si economia informala...Se manifesta in continuare o lipsa de intelegere elementara in rindul notarilor", iar legislatia facand spalarea de bani un delict in sine nu a fost adoptata.

Introducerea vizelor pentru Republica Moldova

Alte domenii importante unde raportul spune ca s-au facut progrese, dar inca nu suficiente, sunt: lupta impotriva traficului de fiinte umane, unde trebuie intarita substantial Agentia Nationala de resort si incheiate investigatiile asupra traficului de ovule fecundate.

Sistemul de detentie n-a fost inca reformat, iar cazurile de maltratare a detinutilor continua. Nu exista statistici coerente privind criminalitatea. Trebuie imbunatatite de asemenea conditiile din institutiile psihiatrice.

Un alt domeniu cheie unde raportul saluta progresele realizate este intarirea controlului la frontiere. Se atrage insa atentia Romaniei sa finalizeze pregatirile pentru introducerea vizelor pentru Republica Moldova.

in proiectul de raport se cer de asemenea eforturi mai mari pentru a asigura ca sistemul integrat de control al frontierelor va fi functional pana in 2009, cum s-a stabilit. Daca nu, exista riscul ca Romania sa nu poata deveni membra a zonei Schengen la acea data, ingreunand astfel libera circulatie a cetatenilor sai in restul Europei.


Despre autor:

Sursa: Bbc.co.uk


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.