Rastul cel nou va fi gata in zece ani

Cu trei saptamani in urma, dupa ruperea digului de la Catane, Rastul era prima localitate acoperita total de apele involburate ale Dunarii. Se stie ca locuitorii de acolo sunt primii sinistrati care au semnat procesele - verbale de stramutare a satului in locul numit "Via Boierului" la o distanta de sase kilometri de sat. Cu toate ca sinistratii abia asteapta reconstructia satului pe noul amplasament autoritatile doljene nu ii incurajeaza deloc, dimpotriva, declara ca lucrarile nu vor putea fi finalizate in mai putin de zece ani.

"Operatiunea de stramutare a unei localitati cere timp. Dupa parerea mea, reconstructia unui sat nou va fi realizata in cel putin zece ani. Sunt cam 1.000 de case ce trebuie reconstruite, la acestea se adauga si un cimitir nou, o scoala, o primarie, un post de politie, un oficiu postal, o biserica", a declarat arhitectul sef al judetului Dolj Dumitru Cernatescu. Cu casele ne-am lamurit, dar autoritatile nu sunt de acord nici cu suprafetele ce le vor atribui pe langa casele oamenilor. In timp ce arhitectul Cernatescu le atribuie la fiecare intre 1300 si 1500 metri patrati, directorul Directiei juridice din Prefectura Dolj, Eugen Marinescu le atribuie atat cat au avut fiecare sau le da pana in 1.000 de metrii patrati. "Am realizat deja un plan cadastral al viitoarei localitati, familiile stramutate urmand sa primeasca intre 1300 si 1500 de metri patrati. Am facut o medie, nu avem timp sa vedem cat a avut fiecare", spune Cernatescu. Eugen Marinescu are alta parere. "Potrivit Legii 50/1991, exista doua solutii: ca fiecare familie sa primeasca pana in 1.000 de metri patrati de teren sau cat a avut. Noi am mers pe cea de-a doua varianta".

Presedintele Consiliului Judetean Dolj, Ion Prioteasa, a afirmat ca institutia pe care o conduce va pune la dispozitia primariilor afectate de revarsarea Dunarii fondul de rezerva, in valoare de cinci miliarde de lei. Acesta a mai spus ca din bugetul consiliului vor fi prevazuti bani pentru achizitionarea de pompe care sa ajute la scoaterea apei din localitatile inundate. Acesta nu intelege de ce locuintele mobile comandate de Guvern au ajuns mai intai la Calarasi. "Dupa cate stiu eu Doljul este cel mai afectat judet. Cred ca aici ar fi trebuit sa ajunga prima data. Calarasiul este mai aproape de Bucuresti decat Doljul". Pana una alta oamenii stau in corturi sau merg la vechile case, cum au si inceput sa faca cei care mai pot recupera cate ceva din ele.

O noua bresa in digul de aparare de la Corabia - Potelu

Digul de aparare de la Corabia - Potelu a fost spart pe o portiune de 30 de metri. Producerea unei brese acolo a fost singura masura pentru a scadea nivelul lacului Potelu care ameninta satele din apropiere, Ianca, Celei, Orlea cat si drumul national 54 A, care face legatura intre Corabia si Craiova. Peste 90 de jandarmi si militari au muncit la ridicarea unui dig de saci cu nisip pe marginea drumului national care avea apa la mai putin de un metru de margine. Pentru detonare s-au folosit o tona de trotil, sapte tone de azotat de amoniu si 500 de litri de motorina, dupa ce mai bine de opt ore militarii s-au muncit la sapat in dig fara nici un rezultat. Prin deschiderea acestei brese se spera ca nivelul apei sa scada in mai multe localitati si anume: Bechet, Dabuleni, Macesu de Jos, Carna un de apa a facut ravagii. Volumul de apa care se scurge prin aceasta bresa este de 500 metri cubi pe secunda.

"Este posibil ca o singura detonare sa nu fie suficienta pentru a provoca acea bresa capabila sa duca la scaderea presiunii apei pe digurile de la Celei si Ianca si astfel vom fi nevoiti sa facem o noua detonare", a declarat purtatorul de cuvant al ISU "Matei Basarab" Olt. Detonarile vor continua si zilele urmatoare pana ce nivelul apei va scadea pentru a evita orice pericol de inundare a satelor.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe