Autoritatile au refuzat sa faca inundatii controlate pe lungime de 200 de kilometri din cursul Dunarii, adica exact in zonele agricole controlate de mari latifundiari ai Romaniei. Reprezentantii Ministerului Mediului spun ca nu au luat aceasta decizie pentru ca exista riscul de a fi inundate si localitati. Insa sistemul de diguri a fost construit tocmai pentru a se putea face brese in caz de viitura care, desi ar fi condus la inundarea terenurilor agricole, ar fi salvat localitatile.

Dovada: in singurele doua cazuri in care s-au facut pina in prezent inundatii controlate apa a acoperit doar exploatari agricole, nu si case. Lipsa pe o distanta atit de lunga, intre Turnu Magurele si Calarasi, a oricarei brese a dus la mentinerea unui debit crescut al Dunarii si la localitati inundate. Sub amenintarea unei noi viituri, specialistii iau abia acum in calcul spargerea unor diguri exact in zonele pina acum protejate.

Principalul motiv invocat de autoritati este ca, daca s-ar face aceste brese in diguri pentru a inunda controlat anumite suprafete, exista riscul afectarii unor localitati. Dar nu toti specialistii sint de acord cu aceasta expertiza. "De la Turnu Magurele pina la Calarasi nu s-a putut inunda nici o incinta agricola, pentru ca la verificarea din teren s-a constatat ca puneam in pericol mii de case", spune Lucia Varga, secretar de stat in Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Ea recunoaste ca ministerul a avut in vedere aceasta solutie, insa autoritatile locale si prefectii au comunicat ca ar fi distrus multe locuinte. "Asa pare, ca s-ar fi inundat numai teren agricol. Dar la Greaca se inundau si 2.000 de case", adauga Varga.

Citeste si:

Cu toate acestea, de la Turnu Magurele si pina la Oltenita sint suprafete intinse de teren care ar fi putut fi inundate fara a fi nevoie ca localitati intregi sa fie inundate, sustin specialistii in domeniu. Si aceasta deoarece sistemul de diguri din aceasta zona a fost construit tocmai pentru a permite inundari controlate in terenuri agricole pentru a salva zonele locuite. "Ar fi fost o solutie, dar sint foarte multe terenuri deja semanate si, in plus, o data pornita apa este greu sa o mai controlezi.

Cind debitul Dunarii este foarte mare, iti e teama sa spargi. Asa a fost in zona Costinu-Greaca, unde sint intr-adevar 30.000 de hectare de teren agricol, dar nu s-a facut deversare acolo pentru ca apa sa nu treca de aceasta suprafata si sa ajunga la localitati", ne-a declarat Ion Nastea, directorul Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF), administratorul digurilor din lunca Dunarii.