Preambul: In revista Saptamana Financiara s-a publicat un articol despre afacerile clanului Awdi, care detine compania de difuzare a presei Rodipet S.A. Imediat, Mohamad Awdi a cerut sa se intalneasca cu conducerea revistei si cu autorul articolului. Nereusindu-i rendez-vous-ul fortat, a recurs la o metoda mai sigura: a blocat difuzarea revistei, dupa cum au constatat managerii acesteia. Cum s-a ajuns la un asemenea control al presei si cine-i responsabil de o asa daravera, cititi mai jos.

Un alt arab strategic PSD, calare cu guru pe difuzarea presei

Prietenia cu lumea araba, impusa de Ceausescu, si-a aratat roadele din plin dupa Revolutie. Baietii nostri cu ochi albastri au inceput sa faca si altceva decit schimb de informatii cu baietii lor, mirosind finut a oaie si a parfum Aramis, veniti la studii la Rumania. Securistii si arabetii au inceput sa faca afaceri. Asa au aparut investitorii strategici, afaceristi de tip Omar Hayssam, primul pesedist din istorie care nu numai a furat, ci a si rapit. Pe linga Omar, PSD-ul a avut imbarligaturi suspecte si cu alti arabi, la fel de dubiosi, cum este libanezul Hassan Awdi, banuit de serviciile secrete ca are relatii financiare cu Hezbollah-ul.

Despre Hassan Awdi si afacerile sale nu se prea audi in presa romaneasca, fiindca a avut inspiratia sa cumpere Rodipetul, care in 2003, la data privatizarii, era cea mai mare companie de difuzare a presei din Romania. Sa dai pe mina unui arab o astfel de societate, de interes national, care poate paraliza presa scrisa, miroase nu numai a oaie si a parfum Aramis, ci si a spaga neaos romaneasca! Privatizarea Rodipet-ului, nasita de Ovidiu Musetescu, seful APAPS, e mai mult decit suspecta.

Bina sa gumbere la Rodibet, Awdi a avut si alte relatii gontragduale gu acelasi Rodibet. Sbre exemblu, in 1997, firma lui Hassan, Bueno Corporation a semnat un gondragt cu Rodibet SA, in urma la care Rodibet a devenit datoare batru milioane de dolari la firma lui Awdi. Iar in 1998, Supremo Corporation ( pentru cititorii de limba araba, Subremo Corboration), tot firma de-a lui Awdi, face un alt gondragt cu Rodibet, de gomergializare gartele telefonice. Gomision agordat de Awdi la Rodibet a fost de 5-7%, desi gomision bracticat la momentul respegtiv be biata era de minim 10%.

Mai intii, deci, Awdi a adus in faliment Rodipetul, ca sa-l poata gumbara in 2003 lejer, prin Magnar System Com, cu bretul de abroximativ doua miliarde de lei. Pretul e derizoriu, desigur, si la el se adauga clauze contractuale extraordinare, cum sta bine unor societati ajunse in pragul falimentului.

S-au anulat prin privatizare obligatiile pe care Rodipetul le avea fata de RAAPPS (APAPS) si, o data cu ele, s-au dat scutiri de la plata majorarilor, dobinzilor, penalitatilor aferente obligatiilor; s-au stins datoriile bugetare neachitate la data transferului de proprietate; si, mai ales, s-a dispus concesionarea pe o perioada de 49 de ani, de catre stat, catre compania Rodipet, a terenurilor pe care sint amplasate chioscurile acesteia. In privinta datoriilor bugetare scutite de plata, cuantumul acestora nu s-a stiut la data semnarii contractului. Awdi a platit deci doua miliarde de lei (vechi) si a primit cadou scutiri de plata necunoscute, misterioase, probabil de citeva ori mai mari.

Dar cea mai interesanta in contract e clauza de concesionare a terenurilor. E complet ilegala, intrucit RAAPPS nu avea competenta sa concesioneze terenuri ce nu-i apartineau, care erau in proprietatea statului si a administratiilor locale. In spatele acestei clauze ilegale de concesiune s-a aflat pesedistul Ovidiu Musetescu, seful APAPS in acea perioada. A fost nevoie insa de foruri mult superioare pentru ca ilegalitatea sa devina perfect legala. De aceea s-a implicat profund chiar Parlamentul Romaniei, in majoritate pesedist, care a dat Legea 442, la finele mandatului din 2004, prin care i s-au concesionat arabului Awdi terenurile rivnite. Problemele nu s-au stins cu aparitia legii special ticluite. Fiindca, sa vezi dandana, din 2004, autoritatile locale sint si altfel decit pesediste, in anumite regiuni. {i nu au acceptat concesionarea frauduloasa, au refuzat sa-i puna pe tava libanezului terenurile pe care Rodipetul are chioscuri.

In apararea lui Awdi a sarit... Clubul Roman de Presa, organizatie non-guvernamentala, in care sint grupate mai multe trusturi de presa si de interese, "care isi propune sa participe activ la imbunatatirea calitativa a presei romanesti si la crearea unui mediu de afaceri favorabil companiilor mass-media". Chiar de la privatizare, C.R.P.-ul a semnat un protocol dibaci cu firma lui Hassan Awdi, in care se prevede ca " Magnar System Com constituie dreptul de preemptiune Clubului Roman de Presa, in situatia in care va decide instrainarea de actiuni.

Astfel, Clubul Roman de Presa va avea prioritate de dobindire a actiunilor a caror instrainare se decide." La schimb, " Clubul Roman de Presa va sustine Rodipet SA in initiativa obtinerii de concesiuni pe termen de 49 de ani pentru amplasamentele chioscurilor existente."

Asadar, in termeni voalati, s-a pus la cale un troc prin respectivul protocol: Clubul Roman de Presa, institutiile de presa inscrise in el, se angajau sa sustina smenul lui Awdi, iar Awdi se angaja sa-i rasplateasca cu actiuni. Fiind vorba de actiuni la o companie de care depinde profitul presei, nu putea sta pe margine nici cel mai crincen presar din zilele noastre, presedintele CRP-ului. S-a incruntat, i s-a zbarcit si i s-a inrosit de manie chelia, mai ceva ca pielea unui Chaw-Chaw fiert in bain-marie, la aflarea vestii ca autoritatile locale se opun anormalitatii.

Da, probabil ca l-ati recunoscut pe ayatolahul presei romanesti, doar ca de data aceasta nu s-a enervat pentru dreptate, adevar, libertate, chestii principiale, ci cu un scop concret si mercantil: actiuni la Rodipet, pe care le obtine numai daca respecta protocolul cu Magnar System si sustine chestia concesionarii. Deci insusi Cristian Tudor Popescu i-a trimis anul trecut o scrisoare premierului Tariceanu, in care il roaga frumos (dar nervos) sa se implice pentru ca legea pesedista 442 sa-si faca treaba murdara in teritoriu, obligind autoritatile la concesionarea terenurilor catre Rodipet.

Ca jurnalist model, ca patron de presa, ca Chihuahua de paza al democratiei si corectitudinii, nu avea habar CTP-ul cine este Hassan Awdi, cu ce s-a ocupat in Romania pana in 2003, cand s-a semnat protocolul strategic de privatizare a Rodipetului? Intr-un fel, e de inteles ca nu s-a scris mai nimic de smenurile lui Awdi in ziarele afiliate Clubului Roman de Presa. (Pana lunea asta, cand Saptamina Financiara a spart gheata si a spart-o si pe ea Rodipet-ul la tiraj.)

Privatizarea societatii Alunis S.A., in 2000, a trecut aproape neobservata de ziarele atit de obiective si informate din Romania. Firma lui Awdi, Monalisa Trading, a cumparat-o cu doua miliarde de lei, in timp ce in conturile societatii Alunis statul i-a lasat pomana in jur de sase miliarde de lei. Mai mult, Awdi s-a considerat proprietar si asupra terenurilor si imobilelor pe care SC Alunis le avea doar cu chirie. Printre aceste imobile se afla si restaurantul Bucur, considerat cladire de patrimoniu, care valoreaza pe putin un milion de euro. In plus, cladirea nu putea fi instrainata, intrucit statul nu era proprietar legitim, cladirea fiind fortat nationalizata pe vremea comunistilor.

In spatele ingineriilor financiare legate de restaurantul Bucur, au aparut la orizontul de vest, prin S.U.A., niscaiva firme fantoma, cu aspect net de casute postale. Cu chiu, cu vai, proprietara a cistigat in instanta imobilul, dar Awdi s-a opus retrocedarii, sustinind ca el a investit 3.000.000 USD in el si ca isi vrea investitia inapoi, ca si cum habar n-avea ca e revendicat cind a dat cu banii pe peretii cladirii. Autoritatile n-au sesizat nici pina azi smenul de la restaurantul Bucur, dar au o scuza: nici presa n-a facut valuri.

Si cu SC Panduri, Awdi a procedat la fel ca si in cazul restaurantului Bucur. A cumparat-o de la FPS cu 22 de miliarde de lei, in timp ce in contul ei se gaseau 26 de miliarde de lei. Altfel spus, Awdi a primit 4 miliarde moca, fiindca a acceptat sa cumpere gratis o societate. Presa, tot mucles.

Norocul i-a suris lui Awdi si in 2004, cand s-a privatizat Mesageria CFR. Scoasa la licitatie cu un pret de 90 de miliarde de lei, descurcaretul Hassan a reusit sa o preia cu doar 7 miliarde de lei. La momentul privatizarii, Mesageria CFR dispunea de 165 de vagoane. In 2005, de-abia de mai puteau fi numarate vreo 54. Unde au disparut vagoanele ar putea probabil sa spuna transportatorii maritimi de fier vechi, cu trasee in tarile arabe.

Sigur, Clubul Roman de Presa, domnul CTP nu stiu si nu aveau de unde sa stie despre trecutul suspect al partenerului Awdi. Ca sa inteleaga mai bine pe cine a sustinut si cu cine are protocol de proptele semnat, ii prezentam succint, pe final, schema generica a afacerilor lui Awdi:

1. Cumpara societati de stat (pe care, eventual, inainte le-a adus in faliment prin firmele sale) la un pret foarte mic. Intr-un fel, cumpara cu pret mic sumele mari din conturile societatilor scoase la privatizare.

2. O data cu societatile, are pretentia sa ia si halci de terenuri si cladiri scumpe care nu intra in procesul legal de privatizare.
Si in demersul sau il ajuta RAAPPS-ul, Parlamentul, Clubul Roman de Presa.

Si ar mai fi ceva, minor, neinsemnat. Hassan Awdi statea in mod ilegal in Romania la data la care parafa privatizarile cu cantec si protocolul cu CRP. Conform unui document al Ministerului Administratiei si Internelor, cetateanul american Hassan Awdi, nascut in Liban, a avut drept de sedere in Romania pina la 14.09.2002.

Contactat telefonic, domnul Popescu ne-a declarat ca nu-si aminteste de scrisoarea pe care i-a trimis-o premierului Tari-ceanu si s-a dezis categoric de obstructionarea difuzarii aplicata de Rodipet publicatiei Saptamina Financiara. In opinia sa, stipularea din protocolul incheiat de CRP cu Magnar Systems, cum ca clubul "va avea prioritate in dobandirea actiunilor instrainate", este o prostie, pe care nu a observat-o in protocol, clubul neavind nicicum dreptul sa cumpere actiuni. Afectat de tratamentul aplicat de Rodipet revistei Saptamina Financiara, domnul Popescu s-a hotarat sa mearga pina in panzele albe, daca sunt dovezi clare de imixtiune in politica editoriala a revistei si de stopare a difuzarii ei: va cere chiar rezilierea contractului de privatizare.


Despre autor:

Academia Catavencu

Sursa: Academia Catavencu


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.