Parlamentarii europeni vor dezbate miercuri aderarea Romaniei si Bulgariei, la trei saptamani inainte de raportul decisiv al comisarului pentru extindere Olli Rehn. Acesta va fi intrebat cu privire la posibilitatea aplicarii unui sistem strans de monitorizare chiar dupa aderare si la introducerea unor restrictii in domeniul justitiei si afacerilor interne. In ajunul dezbaterii, semnalele raman mai degraba incurajatoare pentru Romania.

Problema monitorizarii

Principalele intrebari vor veni de la presedintele comisiei de politica externa Elmar Brok, impreuna cu raportorii Parlamentului European pentru Romania si Bulgaria, Pierre Moscovici si Geoffrey van Orden.

Olli Rehn va fi rugat sa explice care sunt aspectele pozitive si negative luate in considerare pentru recomandarea din luna mai sau din toamna acestui an privind data aderarii si clauzele de salvgardare care ar putea limita temporar drepturile de membru ale Romaniei si Bulgariei in sanul Uniunii Europene.

Comisarul pentru extindere va fi de asemenea chestionat cu privire la aplicarea unui sistem strans de monitorizare in primii trei ani dupa aderare, perioada in care - potrivit tratatului de aderare - pot fi invocate aceste clauze.

Colegul sau Franco Frattini, responsabil pentru justitie, a vorbit deja despre posibilitatea acestei monitorizari. "Cred ca o faza de monitorizare ar fi si in interesul Romaniei si Bulgariei. Ele n-ar fi membre de rangul doi, pentru ca procesul de monitorizare si implementare ar fi agreat de comun acord, si nu impus de la Bruxelles", a precizat Franco Frattini.

El a apreciat ca Romania a facut progrese imense, dar ca trebuie sa continue aplicarea reformelor in domeniile cheie - lupta impotriva coruptiei si independenta magistratilor.

Surprizele nu sunt excluse

Presedintele comisiei de politica externa, Elmar Brok, este cel care a insistat ca Olli Rehn sa apara din nou in fata euro-parlamentarilor, dupa sesiunea cu usile inchise din comisie de la inceputul acestei luni.

Citeste si:

Insistenta lui Elmar Brok a fost calificata drept inutila de liderul liberal Graham Watson, pentru ca Ollie Rehn nu-si va anunta concluziile finale in Parlamentul European decat la a treia sa aparitie, pe 16 mai. De altfel, dezbaterea de miercuri nu se va solda cu nici o rezolutie.

Un inalt oficial european a declarat ca raportul de la 16 mai va contine oricum o recomandare privind data aderarii, fie ca e vorba de 1 ianuarie 2007 sau 2008.

In plus, se va explica in detaliu ca Romania si Bulgaria risca sa piarda milioane de euro daca nu-si stabilesc corect agentiile de plata a subventiilor agricole, dandu-se exemple de clauze de salvgardare care ar putea fi invocate - de exemplu limitarea exporturilor de carne sau nerecunoasterea hotararilor judecatoresti, daca nu se fac progresele necesare privind siguranta alimentara sau justitia.

"Trebuie sa explicam aceste lucruri de pe acum, din motive pedagogice", declara un inalt oficialul european. El recunoaste insa ca nu exista nici o clauza precisa impotriva coruptiei sau a crimei organizate. S-ar putea deci recomanda amanarea Bulgariei, dar nu si a Romaniei?

"De ce nu, comisia isi face treaba ei, iar guvernele iau decizia", a declarat corespondentei BBC acelasi oficial european.

O decizie de amanare a Bulgariei ar trebui insa adoptata cu unanimitate, ceea ce e practic imposibil.

Unii euro-parlamentari cred ca Olli Rehn ar face o prostie sa mearga impotriva statelor membre. Dar spre deosebire de predecesorul sau german Guenter Verheugen, foarte atent la semnalele politice, finlandezul Rehn crede ca apanajul functiei sale e in primul rand sa faca o analiza riguroasa si impartiala a progreselor tarilor candidate.

Asadar, surprizele nu sunt excluse pana la ultimul moment.