Santierul Bucuresti, afacerea anului

"Asfaltarea acestui bulevard a costat zece milioane de euro". "Noul pasaj rutier va avea un buget de 100 de milioane de euro". "Pentru constructia unei parcari subterane pe trei nivele in aceasta zona ar trebui sa investim cam 15 milioane de euro". Auzim aproape zilnic astfel de fraze din partea autoritatilor. Ce nu ni se spune, insa, este cum se distribuie banii: din fiecare 100 de milioane de euro, doar vreo 75 reprezinta efectiv materialele si manopera pentru realizarea proiectului tehnic si a lucrarii propriu-zise.

Cam 20 de milioane de euro intra in visteria statului, din taxe si impozite. Alte patru-cinci milioane ajung, ca profit net, in conturile companiilor implicate, sub o forma sau alta, in proiect. Ba, in unele cazuri, adaosul unei firme poate fi mult mai mare, de 15-20%. De cele mai multe ori, fie este vorba de executia unor lucrari mai delicate, la care nu se pricepe prea multa lume, deci concurenta pe acel segment este redusa, fie un proiect este subcontractat intr-o perioada de varf pe piata constructiilor, ceea ce duce, evident, la cresterea preturilor.

In 2006, 2007 si 2008, numai Primaria Capitalei va investi in reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii, fie ca e vorba de strazi, linii de tramvai, retele de utilitati publice, fie scoli peste doua miliarde de euro. Suma ar putea chiar sa creasca pana pe la trei miliarde de euro, in conditiile in care orasul va putea sa-si mareasca gradul de indatorare fara sa-si strice ratingurile.

Cu alte cuvinte, companiile implicate vor castiga cel putin 80-100 de milioane de euro (pana la 150 de milioane daca vor exista noi credite), iar statul va primi la buget, in contul TVA, al impozitelor pe profit si venit sau al CAS-urilor intre 400 si 600 de milioane de euro (la fel, totul depinde de suma finala investita). La nivel national, numai din marile proiecte de infrastructura de transport companiile de profil ar putea castiga in jur de 200 de milioane de euro in viitorul apropiat, iar, cu tot cu lucrarile de mai mica anvergura, suma s-ar putea dubla.

Cine castiga din modernizarea Capitalei

Primaria Capitalei are de gand sa investeasca, in urmatorii ani, peste doua miliarde de euro in infrastructura de transport, in cea de utilitati publice, dar si in cea educationala ori culturala. O buna parte a acestei sume nu va fi cheltuita, insa, pe betoane, conducte, termopane, computere ori mana de lucru, ci va insemna taxe, impozite si, nu in ultimul rand, profitul firmelor implicate.

Strazi fara gropi, bine marcate si cu trotuare fara damburi. Legaturi noi cu autostrazile spre Pitesti si Constanta. Intersectii si cai ferate traversate de pasaje aeriene sau subterane. sosele largite. Semafoare noi, comandate de la distanta, si intersectii supravegheate cu camere video. Parcari subterane in cele mai aglomerate puncte ale orasului. Retele noi de apa si canalizare pe strazile marginase. Un centru istoric mult mai atragator, atat pentru localnici, cat si pentru turisti. scoli renovate si dotate cu mobilier si aparatura de ultima ora. Linii de tramvai inlocuite pe distante de sute de kilometri si sute de autobuze nou-noute in parcul RATB.

Toate acestea ar trebui sa se intample pana la sfarsitul mandatului actualei adminstratii a Capitalei. Adica pana in vara lui 2008. La modul ideal, marii castigatori ai acestui tavalug de proiecte vor fi locuitorii Bucurestiului. In realitate, pana sa apuce sa se bucure de beneficiile investitiilor, acestia vor trebui sa suporte toate neajunsurile pe care le vor aduce santierele: praf, noroaie, galagie infernala, strazi blocate, trafic dat peste cap. Apoi, ani buni dupa incheierea lucrarilor, o buna parte din taxele si impozitele platite de ei va fi utilizata pentru achitarea ratelor la imprumuturile Primariei, caci nu trebuie uitat ca, in covarsitoare proportie, aceste proiecte sunt finantate din credite si emisiuni de obligatiuni. Sunt suficiente motive pentru a spune ca, pana la urma, castigatorii adevarati si imediati sunt altii.
Profituri cu multe zerouri pentru firmele de constructii

Daca tot am vorbit de bani luati cu imprumut, cel mai usor castiga cei care au acordat Primariei Capitalei credite sau au cumparat obligatiunile emise de aceasta. La data scadentei, acestia, fie ei institutii financiare internationale, simplii cetateni, se vor trezi cu o suma mai mare cu cateva procente pe an decat cea initiala.

Apoi, intr-un singur proiect pot fi implicate pana la cateva zeci de firme, in functie de complexitatea lui. Unele companii efectueaza studii de prefezabilitate si de fezabilitate si proiecte tehnice. Altele ofera consultanta executantului sau beneficiarului. Altele furnizeaza materiale, servicii de transport sau inchiriaza utilaje, in timp ce altele subcontracteaza de la antreprenorul general diverse lucrari. "In general, subcontractorii sunt firme romanesti care nu se pot califica la licitatiile mari din cauza conditiilor aspre. Vom avea o discutie cu domnul ministru Borbely si vom vedea daca putem cobori un pic pragurile de calificare, dupa modelul ungar", explica Adriana Iftime, directorul executiv al Patronatului Societatilor de Constructii (PSC).

Indiferent de rolul pe care il joaca in realizarea unei investitii, firmele isi adauga la prestatie o marja de profit care se invarte in jurul a cinci procente, uneori mai putin, in cazul celor care participa la licitatii si care doresc sa scada cat mai mult nivelul ofertei, si cateodata mai mult, in cazul subcontractorilor, in acest caz totul depinzand de situatia pietei unui anumit produs ori serviciu la un anumit moment.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe