Documentele reprezinta o corespondenta interna a Directiei Generale de Informatii a Armatei, datind din vara anului 2004, si intocmita la solicitarea instantei care judeca procesul de calomnie dintre Mugur Ciuvica si Traian Basescu, intentat de acesta din urma tot ca o consecinta a unor acuzatii de colaborare cu Securitatea. Armata informa instanta ca, in perioada in care a fost student, Basescu a colaborat cu Directia de Contrainformatii Militare, dar nu a primit nume conspirativ.

Ministru al Apararii in 2004, Ioan Mircea Pascu sustine ca de intocmirea respectivelor documente s-a ocupat secretarul de stat George Maior, care voia sa se puna bine cu Adrian Nastase. Documentele s-au scurs zilele astea in public dintr-un minister condus de Teodor Atanasiu, un liberal care tocmai s-a ratoit duminica la partenerii democrati.

Grupul de Investigatii Politice (GIP) condus de Mugur Ciuvica a dat ieri publicitatii documente care sustin ca Traian Basescu ar fi fost colaborator al Securitatii in perioada studentiei la Institutul de Marina. Documentele fac parte dintr-o corespondenta interna a Ministerului Apararii Nationale din perioada iulie-august 2004, care trebuia sa raspunda unei solicitari a Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, care judeca un proces de calomnie intentat lui Mugur Ciuvica de catre Traian Basescu pentru acuzatii mai vechi de colaborare cu Securitatea. Conducerea MApN a dat sarcina Directiei Generale de Informatii a Apararii, condusa la acea vreme de generalul Gheorghe Rotaru, care, la rindul sau, a dat-o in lucru Directiei Siguranta Militara (DSM).

Colaborator la contrainformatii militare

Actele scoase la iveala ieri de Ciuvica fac referire la ultimele urme ale dosarului de colaborator al Securitatii al lui Traian Basescu, fara ca dosarul sau vreo piesa din el sa fi fost gasite. Urma dosarului a fost descoperita de un arhivar, plutonierul adjutant Marin Deaconu, intr-unul din depozitele DSM, la solicitarea superiorilor sai. Deaconu a raportat ca "din studiul registrului-jurnal pentru evidenta retelei informative al Comandamentului Marinei Militare Constanta rezulta ca numitul Basescu Traian a fost colaborator al organelor de contrainformatii militare avind dosarul personal nr. 3990/09 noiembrie 1973. Nu i s-a dat nume conspirativ". Arhivarul a mai precizat ca din septembrie 1976 "s-a incetat legatura cu acesta" si ca dosarul a fost transferat la Securitatea Constanta.

"Ciudat ca n-a primit nume conspirativ"

Citeste si:

Este ultima referire vizavi de dosarul lui Basescu, iar arhivarul a mai spus ca nu s-a gasit nici un proces-verbal de distrugere. Raportul sau a ajuns, prin seful DSM, generalul Gheorghe Nicolaescu, la superiorul acestuia, generalul Gheorghe Rotaru. Acesta din urma ne-a declarat ieri ca la acea data, august 2004, a dus raportul intocmit de Nicolaescu "unei persoane din conducerea MApN", care a raspuns Judecatoriei Sectorului 2.

"Nu am vazut raspunsul catre instanta, nu stiu ce continea acesta si personal nu am intocmit un raport despre dosarul domnului Basescu. Ministerul a primit o tema de la judecatorie, a cercetat si a raspuns. Personal, lipsa unui nume conspirativ o gasesc ciudata, din experienta mea nu poti fi un informator adevarat fara sa ai un nume sub care sa semnezi raportari", ne-a declarat generalul Rotaru.

"N-as fi bagat Armata in povestea asta"

Fostul ministru al Apararii din perioada cu pricina, Ioan Mircea Pascu, sustine ca nu stie nimic despre hirtia prin care MApN ar fi informat instanta despre cercetarea facuta pe marginea existentei dosarului Basescu. "Eu eram intr-o delegatie la acea data si cel care a raspuns judecatoriei a fost secretarul de stat George Maior. Eu am fost informat post-factum. Parerea mea este ca domnul Maior a vrut sa demonstreze sefului sau de partid de la acea ora ca este mai util decit mine. Eu as fi incercat sa nu bag Armata in povestea asta".

Seful de partid de la acea ora al lui Maior, dar si al lui Pascu era Adrian Nastase. Raspunsul lui Maior catre judecatorie (august 2004) coincidea cu precampania electorala, cind Nastase isi anuntase viitorul premier, Mircea Geoana, care facuse o lista a unui posibil cabinet, situatie in care Maior ar fi fost vizat pentru pozitia de ministru, si nu Pascu.