Adrian l-a impuscat mortal pe Bogdan Iancu, care venise sa ii jefuiasca. Pentru cei doi soti cosmarul a inceput in noaptea de 5 spre 6 octombrie anul trecut si inca mai continua si acum. Ei isi incuie in fiecare seara usa dormitorului atunci cand merg la culcare. Tot dupa sase luni, iata ca Romanita a reusit sa isi termine si cartea pe care a inceput-o la o luna dupa eveniment si pe care o va lansa la 31 martie, la Casa Vernescu.

Libertatea: Cum este viata ta si a lui Adrian dupa sase luni de la tragedia care a avut loc anul trecut, in noaptea de 5 spre 6 octombrie, in resedinta voastra din Primaverii?
Romanita Iovan: Am incercat sa ne continuam viata in mod firesc. Iti dai seama ca ne-a fost foarte greu. Eu nu am iesit din casa doua luni, timp in care am pierdut si sarcina. Am trecut prin momente de cosmar. Imi aduc aminte ca saptamani in sir nu am vrut sa vad pe nimeni. Prietenele mele care au incercat sa-mi fie aproape au apelat la tot felul de stratageme sa ma vada. Uneia dintre ele i-a venit ideea sa-mi dea carti si asa a reusit sa ma convinga sa ne vedem. Am citit in cele doua luni zeci de carti. Nu am fost in stare sa fac altceva.

Acum va mai opreste lumea pe strada?
Da, ni se mai intampla. Recent, chiar la inmormantarea Laurei Stoica, unul dintre preotii care au tinut slujba a venit la noi, ne-a strans mana si ne-a spus sa fim tari si sa incercam sa luptam pentru ca tiganii sa nu reuseasca sa ne cotropeasca.

Citeste si:

Iti mai scriu oamenii?
Da, primesc in continuare scrisori acasa. Am primit sute pana acum, marea majoritate sunt de la femei si familii si sunt, in general, scrisori de consolare si de compatimire.

Iti mai este teama sa stai in casa? Stiu ca dupa tragedie iti era frica sa ramai singura in dormitor.
Ne-am mai obisnuit, dar continuam sa incuiem dormitorul cu cheia cand mergem la culcare, ceea ce este groaznic. Dupa sase luni eu nu pot sa ma bag in pat pana nu incui usa de la dormitor gandindu-ma ca daca este incuiat nu se poate sa mai intre cineva peste noi cand dormim. Daca nu fac acest gest care mi-a intrat in reflex, am senzatia, de cate ori ma intorc cu fata spre peretele unde este usa, ca intra cineva pe usa. Imaginea hotului din usa nu pot sa mi-o scot din cap, asa sa singurul remediu este sa incui usa cu cheia.

Totusi aveti multe sisteme de protectie acum. E cam greu sa mai ajunga cineva la voi in dormitor in timpul noptii.
E adevarat. Ne-am transformat casa in cazemata, avem bodyguard 24 de ore din 24, ne-am pus gratii la subsol, jaluzele de aluminiu la parter si la etajul al doilea unde avem terasa. Seara casa se inchide ca o fortareata. Pornim si alarma inainte sa ne culcam si nu ne mai miscam prin casa si cu toate astea noi ne incuiem in dormitor cu cheia. Nu este normal, ne dam seama ca avem o problema pe care, deocamdata, nu o putem rezolva decat in acest fel. Dar, din pacate, avem in continuare probleme cu persoane necunoscute care vin la poarta si spun bodyguardului ca locuiesc acolo, care vor sa intre in curte.