Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat ca Executivul are vointa politica de a lupta impotriva fraudelor

Departamentul Antifrauda din cadrul guvernului a prezentat marti, in cadrul bilantului pe anul 2005, rezultatele verificarilor facute in legatura cu modul in care s-au cheltuit fondurile europene. Rezultatele acestor cercetari au de ce sa-i ingrijoreze pe oficialii europeni, caci valoarea totala a cheltuielilor nejutificate se ridica la aproximativ 13 milioane de euro.

Departamentul este singurul punct de legatura din Romania cu Oficiul Antifrauda al Comisiei Europene, si are atributii care ii permit sa controleze mai strict felul in care sunt cheltuiti banii europeni.

Departamentul condus de ministrul Cristian David a verificat anul trecut proiecte finantate cu fonduri europene in valoare de 100 de milioane de euro, impartite in principal, pe cele trei mari programe. Sumele care nu au putut fi justificate sunt la programul PHARE - in jur de zece milioane de euro - ISPA - aproape doua milioane - si SAPARD - peste 1 milion de euro. Premierul Tariceanu a tinut sa asigure ca guvernul pe care il conduce are vointa politica de a lupta cu fraude din sistemul finantarilor europene.

Colaborare buna cu Uniunea Europeana

Jonathan Scheele

Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, s-a declarat multumit de colaborarea departamentului roman cu OLAF, oficiul antifrauda de la Bruxelles, dar a adaugat ca executivul are o datorie importanta, anume aceea de a verifica modul in care vor fi cheltuiti banii care vor veni in Romania dupa aderare, suma estimata a finantarilor pe care le va primi Romania in perioada 2007 si 2014 fiind aproape 27 miliarde de euro.

Departamentul antifrauda, care a colaborat in anchetele sale cu DNA, Garda Financiara si Inspectoratul General al Politiei, a constatat ca principalele cai prin care banii europeni au luat alta destinatie au fost licitatii fictive, prin care functionarii corupti dirijau finantari europene catre firme in care aveau interese; sau folosirea de acte false pentru decontarea unor cheltuieli care nu s-au facut in realitate.

Principalii vinovati de fraude au fost fie functionari din ministere, fie primari sau consilieri locali. Din pacate insa, trebuie sa spunem ca prea putine dosare de frauda intocmite de DNA, au ajuns in instanta, si deci sumele recuperate sunt foarte mici.


Despre autor:

Sursa: Bbc.co.uk


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.