Traian Basescu nu a pierdut ocazia de a-l pune la punct pe Tariceanu pentru ultimele declaratii in care acesta sustinea desecretizarea legilor sigurantei. El i-a adus aminte premierului ca, atunci cind se votase aceasta prevedere in sedinta CSAT, nu a avut nimic de obiectat.

Intilnirea cu liderii partidelor politice de la Cotroceni i-a dat ocazia presedintelui Traian Basescu sa-si dezvaluie inca de la inceput sentimentele la adresa premierului Calin Popescu Tariceanu, pe care le-a adunat in ultimele zile.

Acid prezidential

In timpul stringerilor de miini cu ceilalti lideri politici, Basescu i-a aruncat peste umar lui Tariceanu o intrebare care l-a lasat pe cel din urma ca pe un scolar prins cu temele nefacute. "Ce-i Caline, ai uitat ce am discutat in CSAT?". "Am uitat", a raspuns cu o voce stinsa premierul. "Probleme de memorie. Nu-i nimic, scoatem stenograma", a revenit taios Basescu in timp ce se indeparta pentru a le ura bun venit membrilor opozitiei. Dialogul avea ca scop improspatarea memoriei premierului Tariceanu, care in ultima vreme a lansat un adevarat razboi mediatic cu privire la desecretizarea proiectelor legii sigurantei nationale. Basescu ii aducea astfel aminte lui Tariceanu ca la votul din CSAT, care hotara secretizarea respectivelor proiecte, nu a fost nimeni impotriva, inclusiv Tariceanu fiind pentru secretizarea legilor sigurantei nationale pina la finalizarea lor de catre CSAT.

Lipsa de fair-play

Dupa intilnire, presedintele i-a acuzat pe liberali ca fac un "joc politic lipsit de fair-play" la adresa sa pe tema legilor sigurantei nationale. "Este regretabil jocul si putin urit", a adaugat Basescu. El a anuntat ca va cere aprobarea CSAT ca sa dea publicitatii stenograma sedintei Consiliului din 13 februarie, cind s-au discutat legile sigurantei nationale. Precizind ca nu si-l insuseste, presedintele a citit urmatorul articol de lege: "Este absolvit de orice raspundere... care exercita in limitele legii atributiile de serviciu si a cauzat suferinta ori vatamarea unor persoane ori a adus un prejudiciu". Basescu a explicat ca a citat din statutul politistului adoptat in 2002 si votat si de multi dintre cei care astazi "tipa" in privinta aceluiasi articol din proiectul legii statutului ofiterilor de informatii. El a precizat ca acest text a fost sustinut fara rezerve si de PNL, si de PD, si de PSD, care se afla la putere. Traian Basescu a mai spus ca nu isi insuseste nici articolul din statutul politistului, nici pe cel din statutul ofiterilor de informatii. "Din punctul meu de vedere, asa cum rezulta si din stenograma, reprezinta un material brut" a adaugat seful statului.

Tariceanu: "Eu nu stau sa fac relatari ale sedintelor CSAT" Premierul Calin Popescu Tariceanu a evitat sa precizeze clar modul in care s-a luat in CSAT decizia de secretizare a proiectelor legilor sigurantei, apreciind ca stenograma sedintei va lamuri pozitiile exprimate. Tariceanu a mai spus ca PNL sustine necesitatea dezbaterii publice asupra legilor sigurantei nationale, deoarece considera ca pastrarea drepturilor si libertatilor individuale trebuie sa prevaleze in fata dorintei institutiilor de a-si consolida atributiile. Intrebat ce a vrut sa spuna presedintele la inceputul intilnirii, cand l-a intrebat: "Ce-i, Caline, ai uitat ce am discutat in CSAT?", Tariceanu a spus ca presedintele a crezut ca a uitat, dar el nu a uitat ce s-a discutat. Premierul a adaugat ca Traian Basescu a insistat, in sedinta CSAT, ca toate cele sase proiecte de lege sa mearga la Parlament cu eticheta "secret". "Eu nu stau sa fac relatari ale sedintelor CSAT", a mai spus liderul PNL, la insistentele jurnalistilor pe aceasta tema. Intrebat cine a decis secretizarea proiectelor de lege, Tariceanu a explicat ca acestea "au venit pe masa CSAT", iar in Consiliu nu a avut loc o dezbatere in detaliu a acestora.

"Fiecare si-a exprimat punctul de vedere. Presedintele a facut aceasta propunere", a mai spus premierul. Constitutia, tema ingropata Punctual, liberalii au tinut sa precizeze ca nu sint interesati de modificari urgente ale Constitutiei; in plus, ei au spus ca se pronunta pentru dezbaterea publica a legilor privind siguranta nationala. Tot pentru dezbaterea publica a acestor legi s-au pronuntat si PSD, PRM si UDMR. PD, celalalt partid al Alian- tei, a precizat prin vocea liderului sau, Emil Boc, ca "un material brut" al legilor cu privire la siguranta nationala a fost inminat fiecarui partid, in scopul de a fi "umanizat". In privinta modificarii Constitutiei, Boc a apreciat ca aceasta nu trebuie facuta in graba; de asemenea, democratii si-au reafirmat optiunea pentru exceptionalismul ordonan- telor de urgenta si pentru ca statutul minoritatilor sa fie in concordanta cu Constitutia si cu normele europene. Secondantul lui Boc, Adriean Videanu, vrea ca averea politicienilor care nu poate fi justificata sa fie impozitata "imediat pe baza consultarii organelor abilitate". Si UDMR a decis ca modificarea Constitutiei nu e o tema urgenta si ca ordonantele de urgenta trebuie date doar in cazuri exceptionale. In plus, conform liderului UDMR, divergen- tele cu privire la statutul minorita- tilor nu au scazut in urma discutiilor de la Cotroceni, cu atit mai mult cu cit a fost de fata si "un partid ultrana- tionalist-PRM".

Opozitia la Cotroceni

PSD a exploatat momentul discutiilor de la Cotroceni si a afirmat ceea ce a parut, inca o data, evident: intre Guvern si Presedintie "exista un grav dezechilibru". Geoana, cel care a facut aceasta afirmatie, a mai spus ca toate temele discutate au fost "artificiale, inoportune sau nu sint de interes national". PSD nu vrea modificarea Constitutiei imediat si se teme de faptul ca pachetul legislativ despre legile cu privire la siguranta nationala e redactat exclusiv de profesionisti din zona serviciilor de informatie. Social-democratii s-au declarat, de asemenea, ingrijorati de proportiile pe care le-a luat fenomenul migratiei politice si considera ca discutiile despre legile privind statutul minoritatilor sint, acum, contraproductive.

PRM a revenit la un discurs al "cetatii asediate"; pentru a preveni "federalizarea" si "maghiarizarea" Romaniei. De asemenea, Vadim a obiectat ca in Romania sint prea multe servicii secrete (nu mai putin de 22), a refuzat modificarea Constitutiei si a cerut presedintelui sa se implice in "mafia sondajelor".

Babilonia de la presedintie

Dupa ce presedintele Traian Basescu a dat tonul intilnirii de ieri cu liderii partidelor politice prin improspatarea memoriei premierului Tariceanu, care uitase ca votase in CSAT secretizarea legilor sigurantei, mersul intrunirii a luat cursul unei adevarate babilonii. Fiecare partid venise de fapt cu propria sa agenda, iar scandalul a atins cote maxime in momentul in care UDMR si PRM si-au adus aminte de prapastia dintre ele. Presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a anuntat ca partidul pe care il conduce intentioneaza sa organizeze, pe 15 martie, ziua maghiarilor de pretutindeni, un contra-miting de protest la Odorheiu Secuiesc, la care sint asteptati peste 100.000 de participanti. Declaratiile liderului PRM au inflamat spiritele printre reprezentantii UDMR.

"N-am avut nici un moment iluzia ca, daca in coalitia guvernamentala am avut divergente in ceea ce priveste legea minoritatilor, ne vom intelege aici, intr-un cadru in care este prezent si un partid ultranationalist - Partidul Romania Mare", a replicat liderul UDMR, Marko Bela, la terminarea intilnirii. In context, el a caracterizat interventiile reprezentantilor PRM la intilnirea cu presedintele Basescu drept "iesiri incalificabile". Liderul UDMR a afirmat ca asemenea declaratii sint unele "foarte periculoase, care incita la ura nationala". Ca urmare, el i-a cerut sefului statului sa ia atitudine in mod public fata de "amenintarile" PRM privind organizarea unui miting la Odorheiu Secuiesc. In ceea ce-i priveste pe liberali, surse participante la discutii au observat ca discutiile echipei Tariceanu-Melescanu cu presedintele Traian Basescu au fost mai reci decit la precedenta intrevedere. Timid, liberalii au atras atentia ca, la nivelul comisiilor, proiectele nu pot fi lucrate. S-a adus drept argument o prevedere a Constitutiei, care stipuleaza ca numai Guvernul, parlamentarii individual sau 100.000 de cetateni prin intermediul unei initiative civice pot sesiza comisiile parlamentare.

PSD, CHEMAT IN AJUTOR "Aceasta lege trebuie pusa la frigider si reluata discutia dupa integrarea in UE", spunea ieri presedintele PSD, Mircea Geoana, despre statutul minoritat ilor, desi Basescu ceruse PSD sa medieze disputa dintre PD si UDMR.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.