Conform definitiei date de lege, Criza este "o situatie de anormalitate interna sau internationala cu grave perturbari sau amenintari la adresa conditiilor de viata, sanatate si de mediu, populatiei, stabilitatii politice, economice si sociale si alte valori constitutionale si indeplinirea obligatiilor internationale ale statului". Autorii legii impart in doua categorii situatiile de criza: "De urgenta civila" (perturbari ale ordinii publice, calamitati naturale etc.) si "de securitate" (amenintari teroriste, aparare, instabilitate economica etc.). In ordine crescatoare, legea stabileste patru grade de situatii de alerta in cazul unor crize: alerta verde, albastra, portocalie si rosie. In situatii de criza, in special in cazul alertelor portocalii sau rosii, legea prevede suspendarea unor drepturi constitutionale. Suspendarea anumitor drepturi - libera exprimare si dreptul la informatie (absenta cenzurii - n.a.), inviolabilitatea domiciliului, proprietatea privata, interzicerea muncii fortate si libera circulatie - amintesc de vremurile de dinainte de ’89.

De asemenea, in situatii de criza mai pot fi suspendate secretul corespondentei, dreptul la invatatura, libera circulatie, libertatile individuale si dreptul la viata familiara si la viata privata.

Presedintia face pe postasul CSAT

In presa au inceput sa apara informatiile despre cele sase proiecte de legi privind siguranta nationala, fiind criticata restringerea libertatilor cetatenesti. Prezentarea acestora ca purtind girul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si, implicit, al presedintelui Basescu a stirnit iritarea Cotrocenilor. Cele mai controversate prevederi din proiectele de legi sint cele din viitorul statut al ofiterului de informatii. Ofiterii ar urma sa capete dreptul de a face anchete penale, dar si sa restringa drepturi si libertati fundamentale, fara sa poata fi tras la raspundere penala sau civila. Proiectele respective se gasesc deja pe masa comisiilor de specialitate din Parlament. Administratia Prezidentiala, prin vocea purtatorului de cuvint Adriana Saftoiu, a respins categoric ideea ca proiectele in cauza ar apartine Cotrocenilor si CSAT. Oficialul Cotrocenilor ne-a declarat ca "acele punctaje nu numai ca nu au fost discutate in cadrul CSAT, dar nici nu au fost elaborate de catre departamentele Palatului Cotroceni. Iar lucrul acesta il stiu foarte bine cei care vor sa creeze o stare de confuzie dindu-le publicitatii". Saftoiu sustine ca seful statului "in ultima sedinta a CSAT a refuzat sa puna in dezbaterea CSAT legile inainte ca ele sa fie dezbatute de comisiile de specialitate ale Parlamentului". Saftoiu spune ca punerea in circulatie a unor astfel de documente si atribuirea lor ca provenind de la Palatul Cotroceni "satisfac nevoia unora de a intretine confuzia".

Macovei: e vorba de "prim-proiecte"

Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a afirmat ieri ca membrii CSAT analizeaza proiectele privind securitatea nationala, urmind sa formuleze observatii si comentarii. Macovei a spus ca aceste documente nu reprezinta o varianta finala. Amintind ca in ultima sedinta a CSAT au fost prezentate o serie de "prim-proiecte", Macovei a aratat ca aceste documente sint in analiza membrilor CSAT, avind termen doua luni din acel moment pentru a prezenta comentarii si observatii. "Deci nici vorba de o varianta finala, a fost primul draft, pe care lucram", a mentionat ea. Ministrul a adaugat ca, personal, lucreaza pe aceste proiecte, si in clipa in care isi va forma o opinie o va comunica.

Cine a intocmit cele sase proiecte

Surse din sistemul de siguranta nationala ne-au declarat ca paternitatea controversatelor legi din domeniul sigurantei nationale este urmatoarea:

Citeste si:

• Legea statutul ofiterului de informatii (cea cu marile controverse): SRI

• Legea de organizare a SRI: SRI

•Legea de organizare a SIE: SIE

• Legea apararii: MApN

• Legea managementului crizelor: Guvernul - printr-o comisie speciala

• Legea informatiilor, contrainformatiilor si securitatii: mai multe institutii ale statului.

La elaborarea proiectelor acestor ultime trei legi au participat si reprezentanti ai Administratiei Prezidentiale.