Prin firmele sale, Dinu Patriciu a vindut CNAS un sediu cu 5 milioane de dolari. Reprezentantii Curtii de Conturi sustin ca imobilul a fost vindut de la o firma la alta intr-un timp scurt si astfel i-a crescut pretul. In plus, Ministerul Finantelor a acceptat achizitioarea dintr-o singura sursa, fara organizarea unei licitatii.

In anul 1999, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a achizitionat din bani publici un sediu in care sa isi desfasoare activitatea. A ales un bloc de apartamente pe care l-a cumparat cu 89 de miliarde de lei (aproape cinci milioane de dolari la vremea respectiva) de la o firma unde era actionar Dinu Patriciu. Iar pentru a nu se mai impovara cu grija unei licitatii in plus, l-au cumparat din sursa unica. Tranzactia a facut obiectul unor cercetari efectuate atit de Curtea de Conturi, cit si de Autoritatea Nationala de Control (ANC), care au stabilit ca banii destinati noului sediu au fost cheltuiti ineficient.

Surplus de doua milioane USD

Mai exact, desi raportul intocmit de ANC precizeaza ca imobilul era la stadiul de structura de rezistenta, blocul S19 de pe Calea Calarasi din Bucuresti a fost cumparat de CNAS de la firma SG International cu 3,5 milioane de dolari, restul banilor, pina la suma de 5 milioane de dolari reprezentind echipamente si utilitati. "In anul 2002, cind eram presedinte la AVAB, a trebuit sa scot la licitatie un bloc identic, tot al firmei SG International, situat in oglinda cu cel pe care il cumparase CNAS cu trei ani mai devreme. Pretul de pornire la acea licitatie a fost de un milion de dolari, dar nu a venit nici un cumparator.

Deci atunci am oferit o valoare pietei, iar piata a considerat ca e prea mare", isi aminteste acum Ionel Blanculescu, fost presedinte al AVAB si ulterior ministru al Sanatatii. Pretul de 3,5 milioane de dolari, platit de CNAS, este pus sub semnul intrebarii si de catre Liviu Daschievici, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii, care spune ca "in 1999, pretul pentru un bloc in acel stadiu era intre 250 si 300 de dolari pe metru patrat". Avind in vedere suprafata de 5.616 metri patrati, cladirea ar fi trebuit sa coste aproape 1,7 milioane de dolari.

Ministerul Finantelor a nasit

CNAS a ajuns sa cumpere blocul cu pricina dupa ce in prealabil organizase doua licitatii, in urma carora a respins toate ofertele facute, presedintele Comisiei de Licitatie fiind vicepresedintele de atunci al CNAS, Cristel Cretu. Insa Curtea de Conturi a constatat ca SG International SRL nu participase la acele licitatii, iar oferta facuta continea aceleasi elemente ca si ofertele respinse pe motiv ca nu intruneau conditiile prevazute in caietul de sarcini.

Ministerul Finantelor, prin directoarea Carmen Apostol, a aprobat achizitionarea din sursa unica a blocului de cinci milioane de dolari. "Argumentul lui Apostol, atunci cind a fost intrebata de Curtea de Conturi de ce a avizat o asemenea procedura a fost ca achizitia printr-o noua licitatie sau, dupa caz, prin cerere de oferta de pret, ar angaja cheltuieli suplimentare", spune Edit Szarca, consilier de cont la Curtea de Conturi. In schimb, ministerul a suplimentat contractul cu peste sapte sute de mii de dolari pentru lucrari in plus pe care firma trebuia sa le faca.

Ciocilteu paseaza la Cretu

Alexandru Ciocilteu, presedinte al CNAS la data semnarii contractului de vinzare-cumparare cu SG International spune ca s-a incadrat in bugetul pe care l-a avut la dispozitie pentru achizitionarea unui sediu. "Eu nu sint constructor de meserie ca sa imi dau seama cit valoreaza un bloc. De aceasta problema s-a ocupat Cristel Cretu, care e inginer constructor", mai precizeaza Ciocilteu.

Actionar la data aceea la SG International, Dinu Patriciu a raspuns ca de aceasta afacere s-a ocupat Sorin Marin, care era presedinte al consiliului de administratie al firmei. Sorin Marin ne-a declarat in schimb ca, la data achizitionarii de catre CNAS, blocul era intr-un stadiu avansat de finisare si astfel se explica pretul final de aproape 900 de dolari pe metru patrat. Cind vine vorba despre cladirea asemanatoare scoasa la licitatie de Blanculescu, Marin spune ca blocul identic era "la rosu", avind doar structura de rezistenta si din aceasta cauza nu a putut fi vindut cu un milion de dolari. Desi Curtea de Conturi precizeaza in raport ca imobilul a fost vindut succesiv pentru a-i fi crescut pretul, Sorin Marin spune ca nu i-a cunoscut pe proprietarii anteriori.

Vinzarile successive

17 martie 1992 - firma Romfran cumpara imobilul de la Consiliul Local al Municipiului Bucuresti.

28 februarie 1997 - firma Acro SRL cumpara blocul de la Romfran

10 aprilie 1998 - sotii Mircea Petre si Marita Stanculescu achizitioneaza blocul. Mircea Stanculescu este prodecanul baroului Bucuresti si recunoaste ca el a fost doar un intermediar.

14 aprilie 1998 - Alpha Constructii Imobiliare SA, unde actionar era Dinu Patriciu, intra in posesia cladirii

26 mai 1998 - Stanculescu revoca actul semnat cu Alpha si vinde blocul firmei SG International, unde actionar era tot Patriciu

23 decembrie 1999 - CNAS cumpara imobilul.

CNAS a evitat expertiza

Cristel Cretu spune ca institutia nu a cerut nici o expertiza autorizata pentru a evalua blocul pe care urma sa il cumpere, ci s-a bazat pe o expertiza comandata de SG International unei firme private. Din raportul intocmit de ANC, reiese faptul ca expertiza a fost intocmita in scopul prezentarii imobilului drept garantie pentru solicitarea unui credit bancar. Mai mult, raportul spune ca "metodologia folosita a condus la supraevaluarea constructiei la stadiul fizic existent".


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.