Unii sociologi sustin ipoteza ca exista o influenta a sondajelor asupra preferintelor finale ale electoratului, si aici vorbim despre efectele de regrupare „bandwagon“ (sustinerea celui mai bine cotat n sondajele anterioare) si „underdog“ (exprimarea unui vot de sprijin pentru cei cu sanse mai slabe), care oricum se refera la o trecere brusca a electoratului de la o optiune la alta, altii cer rediscutarea acestor efecte si a implicatiilor lor etice si politice.

In orice caz, ultimele studii riguroase in materie de influenta a sondajelor (CURS, 2004) arata ca aproximativ 56% din romani urmaresc sondajele de opinie in mass-media, dar potrivit acelorasi studii reiese ca doar circa 25% le iau in considerare "mult si foarte mult".

Despre avere si matusi

Conform datelor publicate, gradul de notorietate publica a scandalului "matusa Tamara" este foarte mare - circa 86,9% din respondentii GSS si 90% din cei ai CURS au auzit despre "matusa Tamara" si au asociat-o cu Adrian Nastase. Practic, matusa a devenit element de folclor in casele romanilor, tocmai pentru ca averea este un subiect foarte sensibil pentru electorat. Daca facem o comparatie cu scandalurile de presa legate de numele unor politicieni din prima linie, vedem ca despre speculatiile la Bursa ale premierului au auzit doar 20,1% din respondenti, despre casa din str. Mihaileanu a presedintelui Basescu - doar 15%, iar despre soacra lui Mircea Geoana - circa 13% din romani.

De aici tragem si prima concluzie referitoare la existenta unei corelatii puternice intre importanta acordata de media unor evenimente si importanta acordata acelorasi evenimente in sondajele de opinie. Asadar, regula de baza - "media nu le spune oamenilor cum sa gandeasca, ci la ce sa gandeasca" - ramane una de baza in relatia dintre presa si politic.

Parerea romanilor este unanima in ceea ce priveste gestul politic al lui Adrian Nastase de a face pasul inapoi si de a se retrage din functia de presedinte executiv al partidului: din respondenti, 82% (conform GSS) si 70% (conform CURS) sustin ca Nastase a procedat corect. In subesantionul votantilor PSD, in schimb, cotele de apreciere se reduc la jumatate (circa 40% apreciaza ca Adrian Nastase a procedat "rau" prin decizia de a se retrage), iar numarul simpatizantilor PSD care nu sunt de acord cu demisia din functia de presedinte al Camerei creste pana la 74%.

Asadar, se pare ca Nastase are un nucleu dur, daca nu in partid, cel putin in randurile electoratului PSD. De aceea problema eventualei sciziuni a partidului ar trebui analizata din perspectiva efectelor in plan electoral. Iar aici lucrurile trebuie trecute prin filtrul aprecierilor despre necesitatea revenirii lui Ion Iliescu la conducerea partidului (circa 57% din votantii PSD si circa 73% din romani in general cred ca revenirea acestuia la conducerea partidului nu este necesara) pentru conservarea mesajului social-democrat. Un lider "sarac si cinstit" este credibil pentru un partid de stanga, dar acestea nu sunt principalele atuuri deoarece, ramanand in aceeasi paradigma a avutiei, constatam faptul ca aproximativ 44% din romani cred ca politicienii, in general, ar trebui sa fie persoane bogate.

Despre coruptie

Alianta D.A. a folosit aceasta tema, a starpirii coruptiei, pentru a ajunge la putere. Strategie, pana la urma, castigatoare si aducatoare de sprijin popular. Insa celalalt tais al acestei sabii a dreptatii a ramas o vreme ascuns vederii Aliantei, ca fata nevazuta a lunii: cand propui lucruri greu cuantificabile, nu poti fi tras usor la raspundere pentru nerealizarea lor, dar nici nu poti contabiliza reusitele.

Cam asta e concluzia ultimelor sondaje date publicitatii in aceste zile.

In primul rand, te izbeste diferenta dintre atmosfera oarecum triumfalista care se deruleaza pe micile ecrane si uneori si in presa scrisa, si "cinismul" - sau realismul - populatiei, care nu mai reactioneaza la joaca imagologica de-a hotii si vardistii.
Iata ce spun sondajele referitoare la lupta impotriva coruptiei - principala promisiune a Aliantei pentru a ajunge la putere: 70,5% din populatie este nemultumita de modul in care aceasta se desfasoara.
Toate miscarile "spectaculoase", toata fosgaiala permanenta prin fata Parchetului, mai impresionanta decat multimea care iese de la un film, toate incruntarile puternicilor zilei la "coruptii" din cele patru zari ale Romaniei au reprezentat, pentru 70,5% din romani, un esec.

Pentru 52,8%, nivelul de coruptie e neschimbat, iar pentru 18,2%, chiar a crescut. Romanii cred ca masurile luate in acest domeniu vor avea ca rezultat pe viitor, pentru 46,1%, mentinerea nivelului de coruptie, iar pentru 15,5 %, cresterea acestuia!
Mai mult, 64,5% din romani sunt nemultumiti de activitatea, in acest domeniu, a justitiei, 63% de a politiei si 67,1% de a Guvernului in ansamblul sau.
Daca tinem seama ca toata tevatura s-a facut cu mare grija pentru imagine, iar populatia, in acest domeniu, este dependenta tocmai de imaginea propusa prin intermediul mass-mediei, avem de-a face cu un dublu esec. Nu doar ca Alianta nu a reusit sa rezolve ceva din promisiunea facuta in alegeri, dar nici macar nu mai reuseste sa dea impresia ca ar face ceva in acest sens.

Despre incredere si potenta politica

Scandalurile de coruptie au taiat fara mila din cotele de incredere in PSD, care a ajuns la un procent de 16%. Aceleasi sondaje releva faptul ca nici Puterea nu reuseste sa se mentina pe valul de simpatie si de incredere, chiar daca zice ca a dat drumul din lesa buldogului justitiar. In proiectul politic "Dreptate si Adevar" mai au incredere circa 31,8% din romani, cam tot atatia cati cred ca Romania se indreapta intr-o directie buna (nucleul dur al Aliantei).
La capitolul incredere in politicieni, procentele evolueaza in functie de spectacolul de la televizor. Traian Basescu continua sa se bucure de cea mai mare incredere in randul romanilor, dar si aceasta a scazut de la 66 la 52% dupa primul an de mandat. Practic, Traian Basescu devine singurul pol al puterii institutionale care este credibil in fata opiniei publice. Calin Popescu-Tariceanu, puternic asociat de guvernare, mai este credibil pentru circa 20% din romani. In schimb, increderea in Theodor Stolojan creste de la o luna la alta, ceea ce l-a facut, probabil, pe Stoica sa gaseasca in final un limbaj comun cu Tariceanu pentru a discuta varianta fuziunii cu PD (daca liberalii se mai gandesc mult sa spuna "DA", atunci Stolojan ar putea fi folosit pe post de catalizator al fuziunii, avand in vedere increderea de care se bucura in randul electoratului).

La intentii de vot se observa ca Alianta scade (la 41-42%) din cauza guvernarii ineficiente, PSD coboara la 26% intentie de vot din cauza scandalurilor de coruptie si a pseudorefor-mei. In schimb, PRM se umfla de la 9 la 17% intentie de vot, exact ca in perioada 1999-2000, numai pe mesaje radicale impotriva minoritatilor. Nimic mai mult pe plan intern, doar cate o bomba aruncata periodic pe agentiile de presa straine care inflameaza serviciile secrete egiptene si Casa Alba.

Cea mai ingrijoratoare realitate din sondaje este aceea ca numarul nehotaratilor si al nonvotantilor a trecut de pragul critic de 45%. Din restul de 55% trebuie extrase procentele reale ale increderii si intentiei de vot, care reduc cotele prezentate mai sus pana la jumatate.

Despre guvernare

Daca intr-un domeniu caruia i s-a dedicat cu atata jertfa de sine Puterea are asemenea rezultate, sa ne miram foarte de parerea aceleiasi populatii in ceea ce priveste eficienta guvernarii?
In domeniul cresterii preturilor: 84,1% nemultumiti; situatia locurilor de munca: 85% nemultumiti; cresterea nivelului de trai: 80,8% nemultumiti.
In aceste conditii, e firesc ca 52% sa nu constate nici o imbunatatire a nivelului de trai, iar 27,5% sa constate ca nu traiesc "mai bine", ci dimpotriva; ca, pentru 40%, veniturile ajung doar pentru strictul necesar, iar pentru 31,3 % (!!!) nici pentru atat.
Si, in sfarsit, ca o consecinta fireasca, 43% din romani cred ca actualul guvern nu este capabil sa guverneze tara.

Se verifica astfel ipoteza conform careia circul mediatic nu acopera, in ochii populatiei, slaba prestatie ad-ministrativa a noii Puteri.
Si, pana nu o sa observe si guvernantii acest lucru, este posibil ca imaginile care se deruleaza, navalnic si paralel cu viata reala, pe ecranele televizoarelor, in loc sa-i faca mai interesanti si mai votabili, o sa-i faca numai stranii, iar electorii o sa ajun-ga sa-si faca cruce si sa-si scuipe in san de cate ori mai apar pe ecrane sa ne vorbeasca despre economia duduinda a tarisoarei.

Nota: Au fost prezentate rezultatele a trei sondaje de opinie realizate in luna ianuarie de catre CURS, INSOMAR si GSS.

Analiza realizata de Multimedia Political Communication (www.mpc.ro)


Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.