Avem un brand salbatic de tara. Cum scapam rapid de el?

Romania nu trebuie sa isi caute brandul de tara. E suficient numai sa si-l schimbe. In conditiile in care tara noastra are citeva "sperietori" redutabile pentru straini, inlocuirea brandului de tara nu e deloc o misiune usoara. Site-urile indicate de ambasadele occidentale sint necrutatoare cu detaliile romanesti deranjante.

Spre deosebire de recomandarile pe care le fac autoritatile romane cetatenilor sai care vor sa calatoreasca in strainatate, tarile din Occident sint atente cu cei care vor sa vina in Romania. Sfaturile si sugestiile date celor care aleg Romania ca destinatie sint detaliate, inclusiv pe site-urile ambasadelor acestor tari, si compun o imagine cruda, dar realista a tarii noastre.

Grupurile de interese ale "gainarilor"

Turistii care vin din Marea Britanie sint sfatuiti sa mentina cel putin acelasi nivel de alerta ca acasa atunci cind descind in Romania. Hotii de buzunare, se spune in "ghidul" UK, sint o prezenta sesizabila in Romania, cu precadere in Bucuresti. "Gainarii" opereaza mai cu seama in locurile aglomerate, la casele de schimb valutar, in autobuze, trenuri si in interiorul aeroporturilor. Hotii de buzunare, se spune si in ghidul la care se face trimitere de pe site-ul Ambasadei SUA, actioneaza cu precadere in autobuze si trenuri. La fel avertizeaza si site-ul Ambasadei Canadei, aici vorbindu-se despre "grupuri organizate de hoti".

Carutele trase de cai

Turistii americani sint avertizati ca o calatorie in Romania "e cu totul si cu totul diferita fata de ceea ce se stie despre trafic in Romania". In plus, li se spune acestora ca, desi exista legi care reglementeaza siguranta traficului, ele nu se respecta. Apoi, conditiile de trafic din mediul rural sint precare, strazile sint inguste si lipsesc semnele de circulatie. O vedeta a drumurilor, cu precadere a celor din afara localitatilor, este "caruta trasa de cai". Sint dificil de vazut, in special noaptea, avertizeaza oficialii americani. La fel spun si britanicii, francezii (carute cu cai, nesemnalizate) sau canadienii (care mai adauga ca pe drumuri sint multe "animale ratacite").

Politistul si falsul politist

Coruptia e larg raspindita in Romania - cad de acord mai multe ghiduri de calatorie occidentale. Daca romanii se gindesc la politicieni atunci cind vine vorba despre coruptie, occidentalii aduc in prim-plan un personaj nou: politistul. Marea Britanie isi avertizeaza cetatenii cu privire la politistii care opresc masinile straine si cer plata unor amenzi mari pentru incalcarea unor legi inventate. Politistii adevarati sint dublati de "falsii politisti", acestia abordind si pietoni, nu numai soferi. Scopul lor: furtul banilor. Britanicii isi indeamna cetatenii lor sa refuze amenda daca sint abordati in mod suspect de persoane imbracate in uniforme de politisti.

Turbat dupa Romania

Proviziile medicale de baza sint limitate, mai ales in afara oraselor mari. Doctorii romani asteapta plata "cash" (un fel elegant de a numi "mita"). Celor care calatoresc in Romania li se recomanda sa isi ia cu ei provizie suficienta de medicamente. Calitatea actului medical din Romania e inferioara celui din tarile occidentale. Canadienii recomanda turistilor ca, inainte de a veni in Romania, sa isi faca vaccinul contra turbarii. Francezii, formulind mai elegant, spun ca in Romania "e o sensibila agravare a riscului endemic de turbare", iar britanicii, alarmisti, spun ca in Romania "turbarea este endemica".

Brand de tara cu servicii secrete

La mijlocul anului trecut, discretul consilier prezidential Claudiu Saftoiu cerea ca gasirea unui brand de tara si promovarea imaginii Romaniei sa devina obiective de securitate, care sa fie sustinute de serviciile de securitate. "Serviciile de informatii au obligatia sa contribuie la construirea imaginii Romaniei. Nu prin activitati specifice, pentru a obliga pe cineva sa creada altceva despre Romania", a precizat el. Serviciile secrete, a spus Saftoiu, au insa indatorirea "sa ajute institutiile care se implica in efortul de branduire a Romaniei sa aiba o imagine mai clara despre ceea ce opinia publica internationala crede despre Romania".

Made in Romania

Britanicii le spun propriilor cetateni ca e bine sa nu isi lase lucrurile de valoare in camerele de hotel. Si ca e indicat sa bea apa numai din sticla, nu si de la robinet. De asemenea, sa fie precauti atunci cind folosesc cardurile ca instrument de plata. Americanii isi indeamna cetatenii sa se asigure ca taxiul in care se urca are aparat de taxat operational si sa se puna de acord cu soferul asupra pretului calatoriei pentru a evita suprataxa. Tot ei avertizeaza ca infractionalitatea cibernetica nu e chiar o necunoscuta in Romania. Francezii spun ca gentile trebuie purtate in Romania in fata. Ei sint, de altfel, singurii care indica adresa Spitalului de boli infectioase din Bucuresti, in conditiile in care ciinii vagabonzi din Bucuresti "pot avea uneori un comportament agresiv".

"Romania este o tara mare si complicata"

Ambasadorul Austriei la Bucuresti, Christian Zeileissen, considera ca viata de zi cu zi din Bucuresti e ca in Viena.

De ce v-ati lovit cel mai tare cind ati ajuns in Romania?

Cea mai mare problema a mea a fost, cu siguranta, faptul ca nu am fost briefat de catre predecesorul meu, care a plecat in februarie 2002, iar eu am venit in martie. Desi aveam o colaboratoare foarte buna, a trebuit practic sa-mi formez singur intregul set informational cu privire la Romania. Iar tara este mare si complicata... nu a fost deloc usor sa ajung sa cunosc Romania din punct de vedere politic, geografic si economic. Iar ambasadorul trebuie sa stie in timp foarte scurt foarte multe lucruri. Romanii au fost foarte prietenosi, dar la inceput nu stiam cine ce rang are, daca e un personaj important sau nu. La ambasadele mari, e cineva care iti spune lucrurile astea. Noroc ca in primele luni nu am avut intilniri la nivel inalt, ci abia prin iulie, cind deja avusesem timp sa ma informez mai bine.

Si in viata de zi cu zi?

In viata de zi cu zi nu au fost probleme - in 2002 era deja absolut comparabila cu cea din Viena - puteai cumpara orice, nu am intimpinat nici cea mai mica problema. Era chiar mai placuta, pentru ca aveam si sofer (ride).

Ciinii maidanezi nu v-au surprins?

Nu, deja disparusera. Tin minte ce experienta neobisnuita am avut in 2001, cind am venit prima data. In octombrie am venit singur in probe la delegatia noastra, iar in decembrie cu sotia mea, sa vedem casa. Si pe-atunci mai erau inca toate acele "turme" de ciini vagabonzi. M-au uimit foarte mult, oriunde stateai, in Piata Romana sau altundeva, peste tot erau acesti ciini, ca turmele de oi. Dar in iarna aceea a fost actiunea de eradicare a ciinilor, asa ca, atunci cind mi-am preluat functia, nu mai era aceasta problema, erau mult mai putini si am fost foarte placut surprins. Asa ca si viata a fost de la bun inceput placuta.

Cum facem sa scapam rapid de el?

200.000 de "maidanezi de tomberon". Un miliard de masini care circula zilnic prin Bucuresti. Sute de mii de tone de ambalaj, dintre care doar aproximativ 25% au fost reciclate. Centre speciale de informare lipsa, prostitutie si trafic de persoane. Mii de romani sint "aurolaci" si "boschetari". Toate acestea sint tuse inconfortabile ale unui portret de tara deloc magulitor.

200.000 de ciini fara stapin ar fi in capitala Romaniei. Medicul veterinar Magda Popescu, de la Administratia pentru Supravegherea Animalelor (ASA), spune ca este o exagerare. "O cifra exacta nu avem. Din reclamatiile primite, am identificat 200 de focare", spune ea. Numai in 2005, ASA a primit 2.300 de reclamatii cu privire la maidanezi si 20.000 de ciini au fost ridicati de pe strazile Capitalei.

Contra hoardelor de maidanezi, Primaria Capitalei lupta cu sase echipaje de hingheri, adica aproximativ 15 "prinzatori de ciini". In plus, pina la promisa modificare, legea protectiei animalelor e de partea maidanezilor. Acestia au dreptul la 14 zile de cazare in adaposturile primariei si pot fi revendicati de oricine, pe gratis, fara vreo dovada despre cum acel ciine nu se va mai intoarce in strada. Hingherii estimeaza ca din 50 de ciini prinsi, 40 se intorc de unde au muscat ultima data.

Pierduti in trafic

In prezent, 800.000 de masini sint inregistrate in Bucuresti si zilnic circula prin Capitala aproximativ un milion. "Dupa 1990, in Bucuresti a fost o explozie a achizitiilor de mijloace de transport, fie private, fie de marfa sau calatori. A crescut de peste 10 ori numarul masinilor, dar la infrastructura nu s-a facut nimic", spune Gheorghe Udriste, directorul Directiei Transporturi, Drumuri si Sistematizarea Circulatiei din Primaria Municipiului Bucuresti.

Principala cauza a ambuteiajelor, invocata atit de primarie, cit si de Politia Rutiera, este parcatul anapoda pe care il practica soferii. Gheorghe Udriste enumera rapid locurile de parcare: 2.000 special construite, 3.000 administrate de atotcuprinzatorii de la Dalli, 3.000 tinute de Administratia Domeniului Public pentru locatarii blocurilor si alte citeva mii in incinta institutiilor.

Teoretic, au fost stabilite 70 de locatii, din care primaria spera sa stoarca in jur de 15.000 de noi locuri de parcare, majoritatea in subteran. Primele doua, dintre cele 22 tintite pe 2006, vor fi scoase la licitatie la Gara de Nord si in Piata Revolutiei.

Primaria dispune de un miliard de euro pentru reconfigurarea infrastructurii Capitalei". Planurile includ pasaje supraterane, semafoare inteligente, largirea a 100 de intersectii si modernizarea punctelor de intrare in Capitala.

Tot mai mult gunoi

La sfirsitul anului 2004, numarul ambalajelor de toate tipurile, sticla, plastic, hirtie sau carton, a crescut simtitor, in special odata cu interesul romanilor pentru produsele diferite din afara. Cea mai mare crestere au inregistrat-o deseurile din plastic, al caror numar a crescut cu 30%, urmate de cele din hirtie, carton si sticla. Dintre acestea, numarul

PET-urilor din Romania a ajuns la peste 100.000 de tone, adica o treime din totalul ambalajelor din plastic. Insa din statistica oferita de Ministerul Mediului reiese ca doar aproape 260.000 de tone din totalul de un milion de tone de ambalaje au fost reciclate in 2004, ceea ce inseamna ca procentul de reciclare a fost doar de 24,3. Autoritatile spun ca totusi procesul de reciclare in Romania este in crestere, dar ca numarul ambalajelor creste constant.

Informatii precare in Bucuresti

Fata de celelalte capitale, Bucurestiul nu are centre speciale de informare pentru turisti. Abia la sfirsitul acestui an vor aparea primele aparate speciale de unde strainii se vor putea informa. "Proiectul este gata, s-a facut si licitatia, ramine sa il punem in aplicare. Era si timpul sa intram in rindul lumii. Fiecare bucurestean va gasi aici toate tipurile de informatii de interes general, legate de RATB, de turism etc. Si totul e gratuit", a explicat Razvan Murgeanu, viceprimarul Capitalei.

Aparatul consta intr-un touch-screen care este la vedere, pe care bucuresteanul isi va cauta singur informatia de care are nevoie, de la proiectele primariei pina la ghiduri turistice. "Pentru inceput, vor fi amplasate 100 de astfel de dispozitive, in toate sectoarele. Informatia va fi organizata simplu, in iconuri, pentru a fi accesibila oricui", a spus Ioana Raicu, reprezentanta Departamentului de Sisteme Informatice a Primariei Capitalei.

Prostitutia face imagine negativa

In anul 2005, din totalul de 2.000 de cazuri de trafic de persoane, solutionate de Politia Romana, peste 1.500 erau femei obligate sa se prostitueze. Mai mult, aproape 400 erau minore. "Numarul este mai mare decit anul trecut, dar trebuie luata in considerare si rata neagra a criminalitatii, care anul acesta a fost mai mica", a explicat Catalin Popescu, reprezentantul Inspectoratului General de Politie. Anul trecut, in februarie 2005, ziarul britanic "The Guardian" publica un material in care arata cum ajung sa fie traficate femeile si ca 80% dintre cele 8.000 de femei obligate sa se prostitueze in Londra proveneau din Europa de Est, in special din Romania.

Mii de romani traiesc pe strazi

Peste 15.000 de romani adulti nu au locuinta si fac parte din categoria "oamenilor strazii", potrivit planului antisaracie la nivel de tara, insa statisticile in acest domeniu continua sa fie incerte, mai ales ca autoritatile nu detin informatii exacte. Elena Adam, reprezentanta Serviciului de Ajutor Mobil de Urgenta Sociala, un ONG care se ocupa de noua ani de persoanele strazii, considera ca cifra poate fi chiar mai mare si ca doar 25% dintre ele beneficiaza de programele oferite de stat. "Eu insa vad si partea cealalta. Nu exista adaposturi pentru toti. In Bucuresti, sint 300 de locuri in adaposturi la peste 5.000 de persoane. In plus, e greu sa le gasim un loc de munca, iar multi dintre ei nu au nici o vina", spune Adam.

Strainii cu afaceri in Romania nu mai merg pe ochi frumosi

Antreprenorii straini care au venit sa faca afaceri in Romania au intimpinat probleme dintre cele mai diverse cind a venit vorba despre angajarea de personal.

Potrivit unui sondaj Gallup, cea mai importanta problema cu care se confrunta firmele o reprezinta scaderea vinzarilor si numarul mic al clientilor. Aspecte legate de forta de munca au fost mentionate de 6% dintre cei 512 manageri la capitolul probleme.

Mark Neville Farrugia, actionarul majoritar al turoperatorului Malta Travel, spune ca a ramas socat cind, la inceputul activitatii firmei in Romania, femeile aveau perceptia ca trebuie sa fie angajate pentru ca aratau bine.

"Una dintre probleme, sa le spunem asa, a fost aceea ca fetele aveau senzatia ca trebuie sa fie angajate si platite bine in principal pentru ca aratau bine, si mai putin pentru cunostintele lor," a spus Farrugia.

Pe masura ce agentia a inceput sa se impuna in rindul turoperatorilor din Romania, au inceput sa-si faca aparitia la interviurile pentru angajare din ce in ce mai multi profesionisti.

"Astazi, cunoscuta fiind rigurozitatea selectiei personalului, nu-si mai permite nimeni sa vina la un interviu numai pe ochi frumosi", a precizat patronul firmei de turism.

In legatura cu modul de lucru al angajatilor, Farrugia spune ca si in Romania, si in Malta, sint atit profesionisti foarte buni, cit si oameni care, chiar daca stiu meserie, nu inteleg sa munceasca intotdeauna dedicati 100% locului lor de munca.

"Angajatii de la Malta Travel au fost selectionati de-a lungul timpului tocmai datorita disciplinei si cunostintelor in domeniul turismului. Ei nu sint cu nimic mai prejos decit angajatii de la firma-mama", a recunoscut Farrugia.

Intrebat ce ar vrea sa vada in Romania, omul de afaceri a spus ca si-ar dori o clasa de mijloc mai puternica.

"Puterea de cumparare a romanilor a crescut foarte mult si sint din ce in ce mai multi oameni care isi doresc nu atit bani la ciorap, cit o viata de calitate, cu servicii de calitate. Din pacate insa, nu exista inca o clasa de mijloc destul de puternica, pentru a sustine, intr-o masura mult mai mare decit o face in prezent, intreaga piata interna de consum".

---

Despre autor: