Prin Ordonanta de Urgenta nr. 79, din 31 mai 2001, guvernul Nastase a stabilit salariul directorilor companiilor nationale unde statul este actionar majoritar, la echivalentul salariului unui secretar de stat. Din aceasta categorie face parte si Loteria Romana, unde Ministerul de Finante este actionar unic.

Potrivit aceleiasi ordonante, directorul Loteriei putea incasa lunar, pe linga salariul de baza, o suma egala cu cel mult 50% din salariul de baza, sub forma de sporuri, adaosuri, premii si alte drepturi de natura salariala. La sfirsitul anului, daca situatia financiara a companiei era buna, directorului i se mai acorda un premiu anual de 12 salarii de baza lunare. Asadar, putea incasa intr-un an maximum 30 de salarii de baza.

Conform datelor furnizate de Biroul de Presa al Guvernului, in 2004, un secretar de stat a incasat maximum 36.158.720 de lei lunar. Inmultind salariul lunar al unui secretar de stat cu 30, rezulta putin peste un miliard de lei, suma in care au fost incluse absolut toate primele si bonusurile pe care directorul Cristea le putea incasa potrivit OU 79/2001. Conform declaratiei de avere, directorul general al Loteriei Romane afirma ca a incasat, datorita functiei sale de baza, un venit de 5,2 miliarde de lei. Facind diferenta, rezulta ca Nicolae Cristea a incasat 4,12 miliarde de lei din bonusurile si primele stipulate in contractul de management al companiei. Acesta insa are caracter confidential.

Vladescu "va analiza situatia"

Loteria Romana este condusa de un Consiliu de Administratie, alcatuit din 5 membri (doi de la Finante, unul de la MAI, unul de la ANS si unul din partea Loteriei) si de Adunarea Generala a Actionarilor, unde sint trei membri numiti prin ordin de ministrul de Finante. Fostul ministru de Finante, Mihai Tanasescu, ne-a declarat ca nu-si mai aminteste exact pe cine a numit in perioada 2001 - 2004 in cele cinci functii ce reveneau ministerului condus de el.

"In ceea ce priveste veniturile celor din conducerea Loteriei, exista o decizie a Guvernului care stabilea leafa acestora la fel cu cea a unui secretar de stat. La asta se adauga sporuri si bonusuri", ne-a declarat Mihai Tanasescu. Din cei cinci numiti de Tanasescu, l-am putut contacta doar pe Marin Cojoc, director general adjunct in Ministerul de Finante, fost membru in CA al Loteriei. "Am vazut in 'Cotidianul>> salariile de miliarde ale membrilor conducerii Loteriei si nu mi-a venit sa cred. Eu stiam ca directorul Cristea are salariul unui secretar de stat, potrivit Ordonantei nr. 79/2001. Eu eram membru in CA si incasam 20% din leafa directorului. Primele si sporurile au fost stabilite de membrii AGA", ne-a declarat Cojoc.

Sebastian Vladescu, actualul ministru al Finantelor, ne-a declarat prin intermediul Biroului de Presa ca va analiza cuantumul salariului lui Cristea. "Vom analiza situatia si vom vedea ce masuri se impun", afirma Vladescu.

Saguna: "E strigator la cer"

Dan Drosu Saguna, seful Curtii de Conturi, ne-a declarat ca "trebuie facuta diferenta intre salariu si venituri salariale". "Salariul e cel de incadrare, iar veniturile salariale inseamna diverse sporuri, prime etc. Veniturile salariale sint stabilite de AGA sau CA. E o scapare a legii, de care au profitat cei in cauza. Nu e nici etic, nici moral ca un om aflat in fruntea unei institutii de stat sa aiba un astfel de salariu. E strigator la cer", e de parere Saguna.

Citeste si:

El spune ca nu e de competenta Curtii de Conturi sa rezolve aceasta problema, dar a promis ca se va autosesiza in urma articolelor aparute in "Cotidianul" si va cere Parlamentul sa modifice legea de salarizare a directorilor companiilor cu capital de stat. "Vom cere Parlamentului sa modifice legea de salarizare in sensul urmator: in loc de salariu, sa se spuna ca veniturile salariale nu pot depasi o anumita suma. In acest sens vom ingloba toate sursele de venit", explica Saguna.

Fara contracte confidentiale

Dan Drosu Saguna afirma ca in cadrul unei companii unde statul este actionar unic nu ar trebui sa existe contracte de confidentialitate. "Eu nu accept ca atunci cind se da un ban public, la o institutie publica, sa existe un astfel de act confidential. Intr-o institutie publica trebuie supravegheate orice plati. Confidentialitatea nu o accept", spune Saguna.

El sustine ca aceasta situatie convine de minune persoanelor numite de ministrul Finantelor in conducerea Loteriei. "In lege se spune ca cei din AGA au indemnizatii de sedinta care se raporteaza la venitul total al directorului general al companiei. Ideea e ca, daca directorul are un venit mai mare, atunci si membrii AGA vor incasa mai multi bani", explica Saguna.

Un joc prohibit

La ultimele trageri, jucatorii au platit 50.000 de lei pentru o varianta, adica 1,4 euro. Germanii platesc pentru o varianta la 6/49 doar 0,7 euro (24.000 de lei). In New York, doua variante costa 1$, adica 30.000 de lei, iar in Pennsylvania, 3 variante costa 1$, adica in jur de 10.000 de lei o varianta. In aceste tari, unde pretul unei variante este chiar si de cinci ori mai mic decit in Romania, nivelul de trai este de 15-20 de ori mai mare, raportat la salarii.

Bilete scumpe, comisioane mari

In ultimii sapte ani, aceeasi conducere a Loteriei Romane a reusit, prin scumpirea pretului unei variante, sa scada de cinci ori numarul de cistigatori la prima categorie si de opt ori numarul total de variante jucate. Rezultatul: profitul companiei a crescut de 72 de ori. Din profitul companiei, membrii conducerii Loteriei si-au umplut buzunarele cu zeci de miliarde de lei, sub forma de bonusuri si prime la salariu.

Scenariul a fost simplu: anual, conducerea companiei pune pe masa Guvernului un buget de venituri si cheltuieli, care este aprobat prin HG. Scopul conducerii Loteriei este sa depaseasca venitul prognozat, pentru a putea incasa primele uriase.