Cind toata tara pregatea sarbatorirea intrarii in mileniul al treilea, cu o zi inaintea Revelionului 2001, membrii guvernului Nastase erau printre putinii care n-aveau liniste, desi abia cistigasera alegerile. Pe 30 decembrie 2000, in zi de simbata, Adrian Nastase convoca o sedinta de guvern in care s-a adoptat un singur act: hotarirea de guvern prin care erau schimbate doua persoane de la conducerea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB). Primul era presedintele oficiului, Adrian Cucu, iar al doilea, un alt membru al Plenului, procurorul Vasilica Enescu, reprezentant in Oficiu al Parchetului General.

La acel moment ONPCSB se ocupa deja de un an de dosarul "Dana" si cerceta modul in care 400.000 de euro intrasera intr-un cont deschis pe numele sotiei lui Nastase. Reamintim ca, potrivit lui Sorin Tesu, el a insotit-o pe Dana Nastase la Austria Creditanstalt Bank, unde a depus, in numele ei, suma respectiva. Banca a cerut lamuriri asupra provenientei banilor si Dana Nastase a adus un contract din care reiesea ca Alexandru Bitner, prieten si partener de afaceri al familiei, ar fi cumparat bijuterii si tablouri de la matusa Danei, Tamara Cernasov.

Depunere suspecta de la bun inceput

Membrii de atunci ai Plenului Oficiului isi amintesc ca analistul financiar care se ocupa de caz, Elena Roscaniuc, avea in sarcina sa caute orice sursa financiara care ar fi putut justifica suma de bani. Cercetarea oficiului era una strict tehnica si se baza doar pe documentele transmise de banci, administratii financiare si alte institutii de gen. Practic, expertii oficiului trebuiau sa raspunda, la finalul cercetarii, daca Alexandru Bitner, cumparatorul bijuteriilor, sau eventual Sorin Tesu, cel care a depus efectiv banii in cont, aveau sau nu resurse financiare care sa justifice o depunere de 400.000 de euro. In demersurile lor, analistii oficiului au cercetat inclusiv daca societatile la care Alexandru Bitner, SorinTesu sau Dana Nastase apareau ca si actionari ar fi adus venituri, dividende ori profituri de 400.000 de euro.

Fostii membri ai Plenului isi amintesc ca dosarul a intrat de doua ori in sedinta cu propunerea de trimitere la Parchet. Doua erau motivele: unul a fost lipsa unor justificari reale asupra sursei celor 400.000 de euro, si al doilea, aparitia ca depunator a unei alte persoane, Sorin Tesu, decit detinatorul contului, Dana Nastase. De fiecare data insa, plenul a votat ca sa nu se sesizeze Parchetul, iar singurii care votau pentru erau presedintele Adrian Cucu si Vasilica Enescu. "Se continua verificarile pentru stringerea de noi probe", era recomandarea plenului. In decembrie 2000, imediat dupa ce Adrian Nastase a cistigat alegerile, exact cei doi au fost eliminati din Oficiu, prin hotarire adoptata in zi de simbata. La acea ora, dosarul "Dana" cuprindea un referat de 17 pagini care sustinea din nou propunerea de trimitere la Parchet si documente financiare. In total, 130 de pagini care acum au disparut.

Dependenti de Melinescu. Si el de Nastase

Odata numit Ioan Melinescu la conducerea Oficiului, dosarul "Dana" a devenit o prioritate. Prima sedinta a plenului s-a tinut in 24 ianuarie 2001, in formula restrinsa, fara demisii Cucu si Enescu.

Potrivit unor surse din ONPCSB, cu exceptia lui Stefan Popa, ceilalti 4 membri ai plenului, plus secretarul sau, Mircea Popescu, depindeau, cumva, de bunavointa noului sef Melinescu, el insusi foarte legat de PSD. Astfel, Ioan Melinescu lucrase in perioada 1994-1996 in guvernul Vacaroiu la "personal", unde fusese coleg cu Doru Trifoi. Acesta din urma a plecat apoi secretar de stat in Ministerul Justitiei, unde l-a adus si pe Melinescu. Asa a ajuns Melinescu reprezentant al MJ la "Spalarea Banilor". Doru Bulata, reprezentantul in Plen al Asociatiei Romane a Bancilor, a fost SPP-ist al lui Nicolae Vacaroiu si nu avea vechimea ceruta de lege in meseria de jurist. Marin Serban, reprezentantul Ministerului de Interne, era subordonatul generalului Dumitru Sorescu, fost coleg de scoala militara cu Melinescu.

In sfirsit, Irina Mariana Georgescu, reprezentanta BNR, era, la cei peste 70 de ani, demult pensionabila si depindea de bunavointa sefilor ei. Iar secretarul Mircea Popescu fusese si el coleg de serviciu cu Melinescu, dar inainte de 1989, cind ambii lucrau in Militie.

Stefan Popa, al treilea negru mititel

Prima prioritate a lui Melinescu, odata numit sef al Oficiului, a fost dosarul "Dana". In ianuarie, acesta ar fi fost clasat cu unanimitatea celor 5 membri ramasi - Melinescu, Popa, Bulata, Geogescu si Serban. Cel putin asa arata acum documentele aflate in arhiva institutiei. Stefan Popa, reprezentant al Curtii de Conturi, isi aminteste insa ca ar fi votat impotriva clasarii.

"Mi-am motivat atunci votul si imi amintesc ca am cerut sa se continue cercetarile deoarece erau inca multe lucruri neelucidate in dosar", ne-a declarat profesorul Popa, care isi aduce aminte si ca obiectiile sale le-a insirat pe o foaie A4, separata.

Surse judiciare care cerceteaza disparitia dosarului "Dana" au descoperit, insa, zilele trecute, un fapt interesant: in dreptul numelui lui Stefan Popa nu mai sta scris "nu sint de acord si solicit continuarea cercetarilor, deoarece am obiectii in privinta unor cauze neelucidate", ci doar "sint de acord si solicit…". Ca si cum cineva ar fi sters, cu pasta corectoare, cuvintul "nu". Iar fila cu obiectiile a disparut si ea de linga procesul-verbal. Stefan Popa a refuzat ieri sa ne comenteze acest amanunt si a motivat ca inca nu au trecut cei 5 ani de dupa sfirsitul mandatului care-i impun tacere in dosarele analizate de oficiu.

Citeste si:

"Obiectiile" sale n-au fost trecute cu vederea. In august 2001, la opt luni dupa Cucu si Enescu, si el a fost revocat inainte de termen de guvernul Nastase de la "Spalarea Banilor".

Cronologia afacerii "Matusa si banii"

* 25 noiembrie 1999: Sorin Tesu depune 400.000 de dolari intr-un cont deschis de Dana Nastase la Creditanstalt. Sorin Tesu avea sa devina ulterior sef de cabinet al premierului Adrian Nastase.

* 26 noiembrie 1999: Prin adresa nr. 1497, Creditanstalt sesizeaza Oficiul pentru Combaterea Spalarii Banilor.

* Aprilie 2000: Creditanstalt sesizeaza din nou Oficiul cu privire la alta tranzactie, referitoare la Alexandru Bitner, dosar ce avea sa fie conexat cu "Dana" si clasat ulterior odata cu acesta.

* August 2000: Dosarul "Dana" este suspus dezbaterii Plenului Oficiului, dupa ce expertul Elena Roscaniuc, care a documentat cazul, propune sesizarea Parchetului pentru a declansa investigatii.

* 30 decembrie 2000: Abia instalat cu o zi in urma, guvernul Nastase se intruneste, in zi de simbata, pentru a emite o unica hotarire: revocarea presedintelui Oficiului, Adrian Cucu, si inlocuirea sa cu Ion Melinescu. Tot atunci a fost revocata si reprezentanta Parchetului, Vasilica Enescu, care sustinuse trimiterea dosarului la Parchet.

* 24 ianuarie 2001: Plenul Oficiului claseaza dosarul "Dana ", care primeste ulterior un numar de inregistrare S/I/7/02.02.2001. Aceasta este ultima urma a dosarului, disparut acum din arhiva. Reprezentantul Curtii de Conturi, Stefan Popa, a votat pentru continuarea cercetarilor.

* 30 august 2001: Stefan Popa este revocat de catre Nastase din Plenul Oficiului.

* Decembrie 2004: Intre cele doua tururi de scrutin, Adrian si Dana Nastase intreaba Oficiul daca exista "suspiciuni referitoare la operatiuni suspecte de spalare a banilor".

* 8 decembrie 2004: Adrian si Dana Nastase primesc raspunsul. "Nu s-a constatat existenta unor indicii temeinice privind implicarea dumneavoastra in operatiuni suspecte". Dosarul insa disparuse.

* Ianuarie 2006: Scandalul "Matusa".