Lucrarile la digurile din Banat au fost finalizate, insa au revenit la forma dinaintea inundatiilor. Tot am auzit in ultima perioada avertizarile din partea meteorologilor, cum ca in urmatorii ani trebuie sa ne asteptam la asemenea dezechilibre din ce in ce mai des. Ce proiecte exista concret, in acest sens, pentru viitor?

2005 a fost un an hidrologic nemaiintalnit pana acum. Am avut sapte valuri de inundatii, ceea ce nu s-a mai intamplat. Nu au existat niciodata doua viituri consecutive pe acelasi curs de apa la un interval extrem de scurt, si cand spun asta, ma gandesc la viiturile de pe raul Siret. Referitor la lucrarile din Banat, acestea au fost finalizate, bresele au fost inchise, iar intregul sistem de aparare impotriva inundatiilor a revenit la situatia dinainte. Ceea ce am facut noi a fost sa readucem liniile de aparare la nivelurile care existau inainte de producerea viiturii din aprilie-mai.

Asta inseamna ca lucrarile ar putea face fata unui nou val de inundatii?

Constructiile hidrotehnice sunt pregatite sa faca fata la o viitura cu aceeasi intensitate cu cea care a avut loc in primavara. Mai sunt de facut mici retusuri la liniile de aparare din zona Siretului, Teleormanului, Jiului si Argesului. Deci toate lucrarile sunt aproape finalizate. Acum putem mari gradul de asigurare al constructiilor si al lucrarilor de prevenire si combatere a inundatiilor, insa sunt necesare fonduri suplimentare si, fireste, trebuie aplicata o noua strategie. Exista o profunda modificare a datelor climatice, atat la nivel hidrologic, cat si la nivelul temperaturilor. La ora actuala se lucreaza la noua strategie de aparare impotriva inundatiilor, si au fost deja elaborate calculele pentru zona bazinului hidrografic al Siretului.

In ce consta, practic, aceasta noua strategie de aparare?

Trebuie marit gradul de aparare, tinandu-se cont de niste concepte noi. Platim tribut faptului ca in perioada 1990-2005 s-au alocat foarte putini bani acestui domeniu, iar noi inca mostenim lucrarile de dinainte de 89. Investitiile in domeniul constructiilor hidrotehnice, in speta la apararea impotriva inundatiilor, ca despre asta vorbim, au fost foarte scazute.

Exista o situatie a sumelor care au fost investite in acest sector pana in anul 2005?

Este delicat de spus, pentru ca bugetul de investitii pe care il primeste Ministerul Mediului pentru gospodarirea apelor se imparte in mai multe capitole. Din 2000 s-au primit in jur de 1.000-1.300 miliarde lei vechi. Dar acesti bani au fost folositi pentru lucrari de mentinere si refacere. Noutatea este ca, in viitor, nu trebuie sa facem numai diguri. Trebuie sa gasim si acele zone umede, unde, in caz de inundatii, apa sa fie deversata controlat, fara a afecta casele oamenilor si gospodariile. De asemenea, este necesar sa facem noi acumulari de apa, pentru a putea "taia" varfurile viiturilor, asa-numitele "acumulari laterale", sau poldere, cum se numesc in limbajul nostru tehnic.

Totodata, va trebui sa construim noi capacitati de retentie a volumelor mari de apa, si ma refer in speta la baraje, de data aceasta. In concluzie, trebuie creata o noua conceptie, o noua gandire, prin care sa fie coroborate lucrarile de regularizare a albiilor, respectiv digurile, cu constructiile hidrotehnice, barajele si acumularile laterale, si aceste aceste zone care trebuie inundate controlat. Va trebui sa gandim si linii de aparare de nivelul doi, eventual chiar de nivelul trei. Asta inseamna infrastructura: drumurile rutiere, caile ferate pot fi construite astfel incat sa fie folosite ca o noua linie de aparare. Romanii trebuie sa se obisnuiasca cu apele, si asta nu e o idee introdusa de mine, ci un concept european, care a aparut in urma cu mai bine de 50 de ani. Sa convietuim cu apele inseamna sa stim cum sa ne aparam impotriva inundatiilor, pentru ca observam ca numarul viiturilor este din ce in ce mai mare.

Citeste si:

La nivel national, care sunt bazinele hidrografice cu grad de vulnerabilitate ridicat?

In asemenea situatie se afla bazinul hidrografic al Banatului. De asemenea, observam ca si cel al Siretului, chiar daca inainte avea un grad mediu de vulnerabilitate, acum, coroborat cu schimbarile climatice, a ajuns la un grad ridicat de vulnerabilitate, la care se mai adauga zona Ialomitei, devenita mult mai vulnerabila decat in ultimii 20 de ani.

Stiu ca au existat inca de la inceput voci care au contestat modalitatea de incredintare directa a lucrarilor de aparare. A fost invocata situatia de urgenta, insa, pana la urma, lucrarile nu au demarat imediat. Ce s-a intamplat de fapt?

Adevarul este ca s-au respectat toate procedurile legale. In Banat am mers pe licitatii. S-a facut licitatie atat la faza de proiectare, cat si la faza de alegere a constructorului care sa realizeze lucrarea. Ca sa pot face licitatie pentru constructor, a trebuit sa fac licitatie pentru proiectare, sa fac studiu de fezabilitate, sa fac proiectul tehnic ca sa port demara licitatia pentru alegerea constructorului. Toate aceste "operatii" au durat circa 70-80 de zile. Am incercat sa reducem la minim acest timp, dar s-a intarziat in mod inevitabil.

Cand va fi reglementata problema gestionarii litoralului romanesc?

La ora actuala se lucreaza la modul de gestionare a plajelor, cat si pe zona costiera, insa aceasta strategie va fi finalizata abia la sfarsitul lunii ianuarie.

Care sunt prioritatile pentru 2006?

Anul acesta vom incepe implementarea noii strategii de aparare impotriva inundatiilor. Au fost deja elaborate Manualul Primarului si Manualul Prefectului, acele ghiduri pentru oamenii care conduc comunitatile. La randul nostru, vom instrui persoanele abilitate, pentru a fi pregatite in caz de pericol.