Codrut Seres reuseste ca prin declaratiile facute in ultimele zile, pe perioada conflictului ruso-ucrainean, sa se contrazica flagrant. Chiar publicatia rusa "Kommersant" afirma, cu uimire, ca acelasi Seres care cere, acum, socoteala Moscovei, a fost unul dintre cei mai aprigi aparatori ai contractului de livrare de gaze incheiat cu Gazprom. Amintim cele petrecute: vechiul contract de furnizare, care ar fi expirat in 2013, a fost renegociat de Ministerul Economiei si Comertului, care afirma, anul trecut, ca noul contract permite Gazprom-ului sa ne livreze gaze pina in 2030.

Pretul aproximativ stabilit pentru primul trimestru al acestui an este de 280 de dolari/1.000 mc, urmind ca in restul anului acesta sa nu depaseasca 285 de dolari. Dupa primele semnale aparute in presa, ministerul si-a "indulcit" oarecum pozitia. Surse din MEC ne declarau, zilele trecute, ca pretul pe care il platim este cauzat de faptul ca nu luam gaze direct de la Gazprom, precum alte tari europene, ci de la un intermediar, Wintershall, detinut 50% de concernul german BASF si 50% de Gazprom. Explicatia oficiala: "Aceasta a fost forma de furnizare agreata de Moscova".

Seres cere explicatii

Dupa ce presa a continuat sa faca valuri pe tema pretului, socotindu-l mai mare decit cel la care livreaza rusii gaz Europei, Seres a cerut, in sfirsit, explicatii companiei Wintershall, careia i-a solicitat toate datele privind pretul gazelor, de cind pleaca din Rusia si pina ajung in Romania. "Vrem sa verificam de ce pentru Ucraina se vehiculeaza 230 de dolari/mia de metri cubi cind, de fapt, ei vor plati 95 de dolari/mia de metri cubi. Vreau sa aflam fiecare pas din traseul de import al gazelor naturale, de cind pleaca de la rusi si pina la granita Romaniei", a spus Seres.

Cu toate ca acest gest dovedeste ca statul roman este nemultumit de pretul prea mare, comparativ cu cel platit de tarile vecine, Seres o tine pe-a lui. Ieri, dupa sedinta de guvern, ministrul declara senin: "Nu cred ca in privinta pretului este vorba de spaga sau de un tratament incorect fata de Romania, comparativ cu tarile din jur". Ministrul isi explica diferenta de pret prin faptul ca Ucraina importa, anual, aproximativ 50-60 de miliarde mc de gaze rusesti, in timp ce importurile noastre nu depasesc sapte miliarde. "Asa se intimpla de obicei. Celor care cumpara mai mult le acorzi, de obicei, un pret mai bun", a afirmat ministrul.

Citeste si:

Presa cerceteaza "armistitiul" gazelor

The Times - "Rusia declara armistitiu in disputa gazelor" - Domnul Piebalgs (comisar european pentru Energie, n. red.) a spus ca trebuie stabilite reguli clare privind tranzitul si furnizarea de energie. Ar trebui,de asemenea, sa se diversifice sursele de energie cit se poate de mult, iar Europa trebuie sa-si incordeze muschii diplomatiei pentru a stabili intelegeri contractuale ferme cu furnizori cheie.

Washington Post - "Facind politica cu conductele" - " Evenimentele din ultima saptamina sint inca o dovada ca guvernul rus e dispus sa foloseasca gazoductele sale si in scopuri politice. Luna trecuta, cind Gerhard Schröder a acceptat un post in consiliul director al consortiului condus de Gazprom... am inteles ca banii din gazul rusesc au fost deja folositi pentru a culege influenta politica. Astazi, Ucraina - la anul, de ce nu, Germania... Europenii ar putea sa riposteze diplomatic, impreuna cu Statele Unite. De exemplu, sa luam presedintia G-8: e toata lumea sigura ca Rusia ar trebui sa ramina un membru G-8? E toata lumea sigura ca vrea Putin sa se comporte ca un presedinte al G-8?

Financial Times - "Logica gazului, a lui Putin, e pe duca" - El (Putin) a reimpus controlul statului asupra domeniilor de virf ale economiei rusesti, in special sectorul energetic, ceea ce a coincis cu o marire exponentiala a preturilor la petrol si gaze...Sistemul lui Putin pare logic pentru multi rusi care regreta destramarea Uniunii Sovietice si vor ca Rusia sa-si recapete prestigiul si influenta globala.