"Trebuie sa ne gindim inca o data si sa vedem ce se poate face pentru a nu deveni dependenti in alimentarea cu energie", spune ministrul Economiei, Michael Glos, amintind ca in Germania exista centrale atomice care, din "motive politice", au fost condamnate la inchidere de catre fosta guvernare. Crestin-democratul este foarte precaut in declaratii, fiind coleg de cabinet cu opt ministri socialdemocrat i. Iar in programul comun de guvernare, cele doua partide au cazut la invoiala ca "acordul privind oprirea centralelor atomice, convenit in iunie 2000, nu poate fi modificat". Acordul fusese semnat de Guvernul de coalitie dintre social-democratii lui Gerhard Schröder si ecologistii lui Joschka Fischer.

Hamul rusesc

Cu toate acestea, jocul dur al Moscovei fata de Ucraina da de gindit Berlinului, mai ales ca 36% din importurile de gaz ale Germaniei vin din Rusia. Iar o mare parte din gaz este transformat in energie electrica, sustine Glos. Chiar si expertul in energie al social-democratilor, Hermann Scheer, avertizeaza ca Germania, la fel ca alte tari industrializate, a devenit dependenta de gazul rusesc "in mod extrem de neglijent", ceea ce "pe termen lung s-ar putea transforma intr-un ham". "Rezervele de gaz se termina la fel de repede ca petrolul. Numarul tarilor furnizoare este relativ mic. Din aceasta rezulta o dependenta si mai mare - prin care creste si riscul conflictelor", a declarat Scheer pentru "Stuttgarter Zeitung". Germania s-a angajat sa inchida toate centralele atomice in termen de 32 de ani de la darea lor in functiune. Astfel, in decembrie 2005 au fost inchise doua centrale nucleare, alte 19 raminind inca in functie, dintre care ultima ar urma sa fie inchisa in 2021.

Berlusconi vrea reactoare

Daca Germania vorbeste cu precautie despre repornirea centralelor atomice, Silvio Berlusconi o spune raspicat: "Trebuie sa reconsidera m energia atomica. Costurile la energie electrica sint cu 20-30% mai mari in Italia fata de alte state, iar cu cei 40.000 de gigawati, Italia este cel mai mare importator de electricitate din lume". Ministrul italian al Industriei, Claudio Scajola, a solicitat ieri o "noua strategie" in politica energetica: "Fara un plan complet de intoarcere la energia atomica, alimentarea cu energie a Italiei e amenintata cu lesinul". Dupa Cernobil, italienii au optat prin referendum sa inchida centralele atomice. Doua centrale funct- ionale au fost deja oprite, iar construct ia la alte doua a fost sistata.

Londra regreta ca a ignorat semnalele dependentei
Brian Wilson, fost ministru britanic al Energiei, a insistat in repetate rinduri in timpul mandatului sau ca Marea Britanie se expune unui soc de tipul celui provocat in prezent de decizia Rusiei de a sista furnizarea de gaz catre Ucraina. "Imi amintesc ca am discutat despre acest lucru si am spus: 'Stati o clipa, chiar vreti sa depindem atit de mult de Rusia?>>. Raspunsul oficialitatilor a fost mereu: 'Oh, Rusia nu si-a incalcat niciodata contractul >>. S-a presupus totdeauna ca Rusia va fi mereu un furnizor de incredere, dar cum ne poate garanta cineva acest lucru? Nimeni nu stie cine va conduce Rusia peste zece sau 15 ani", a explicat Wilson pentru "The Scotsman", acuzind "inconstienta de a depinde de gazul de import".

"Federatia Rusa a creat dependenta UE"
Oazu Nantoi, director al Institutului de Politici Publice din Chisinau, spune cum e afectata Moldova de "razboiul gazelor" si care sint scopurile Kremlinului.

Cum e afectata Moldova de intreruperea furnizarii de gaze naturale din Rusia?

Moldova are "un avantaj", este un consumator mic comparativ cu Ucraina. Moldova continua sa obtina gaze din resursele interne ale Ucrainei, fiind debransata de reteaua de eliberare a gazelor din Federatia Rusa. Dezavantajele noastre in unele situatii absurde ca aceasta pot fi, pentru un interval de timp, avantaje. Economia Republicii Moldova e intrun regres profund si practic consumul de gaze naturale se duce mai mult catre serviciile comunale. Asistam la un proces cind Federatia Rusa foloseste gazul natural in scopuri politice. In primul rind, aceasta masura e legata de alegerile din martie din Ucraina. Rusia merge la destabilizarea interna in Ucraina, in scopul obtinerii profitului politic pierdut atunci cind Putin s-a grabit sa-l felicite anul trecut pe Ianukovici pentru cistigarea alegerilor.

Lasind la o parte Ucraina, foloses te Rusia rezervele sale de energie pentru a influenta politica UE?

Categoric, Putin a declarat foarte franc acum doua luni ca unele tari europene depind in proportie de 90 la suta de livrarea resurselor energetice din Rusia. Nu degeaba, obtini nd presedintia G8, Federatia Rusa a insistat ca problema energetica sa fie pusa pe ordinea de zi. Adica, acolo unde se simte puternica. In cadrul intrevederii pe care a avut-o Iuscenko cu ambasadorii tarilor UE si SUA , el a vorbit despre faptul ca odata si odata trebuie sa intervina "Artileria Grea" in persoana UE si SUA. Federatia Rusa a creat o dependenta a UE de resursele sale energetice. Totusi, Ucraina este un actor important. Sa nu uitam ca de la 1 decembrie, anul trecut UE a facut un avans mare Ucrainei, recunosci nd-o ca tara cu economie de piata. Va veni timpul cind diplomatia de culise isi va spune cuvintul si se va ajunge la rezolvarea acestei situatii.

Ambasadorul Germaniei sugera Ucrainei sa plateasca pretul pietei.

Imi vine greu sa vorbesc despre "pretul pietei". Folosind cuvintele lui Iuscenko, la distanta de 110 km de Ucraina, in Belarus, gazul costa 46 de dolari (mia de metri cubi - n. red.). Si tarile baltice, care fac parte si din UE si din NATO, au incheiat contracte cu Gazprom la nivelul de 120 de dolari. Georgia, care nu se poate lauda cu "relatii fratesti" cu Rusia, a reusit sa negocieze pretul la 110 dolari. Iar pentru Ucraina, care e tara vecina si cheltuielile de transport din Rusia sint zero, s-a pus problema de schimbare a pretului de la 50 la 230 de dolari. La urma urmei, Ucraina nu neaga perspectiva trecerii la preturi de piata, doar incearca sa negocieze o perioada de tranzitie. In cazul Moldovei, este un joc politic care urmareste pedepsirea Chisinaului pentru comportamentul sau dupa noiembrie 2003, cind a fost respins scenariul rusesc sub denumirea de Memorandumul Kozak de legalizare a intereselor Federatiei Ruse prin transformarea Republicii Moldova intr-un protectorat rusesc.

Razboiul gazului rusesc declanseaza idei nucleare
Ministri si experti din domeniul energiei se intilnesc azi la Bruxelles pentru a analiza raspunsul Uniunii Europene la criza produsa de disputa ruso-ucraineana.

"Situatia ne da de gindit. Cita vreme va continua acest conflict, vom fi serios ingrijorati", declara ieri comisarul european pentru Energie, Andris Piebalgs.

Gazpromul a suplimentat ieri alimentarea cu gaze, astfel incit presiunea din conductele europene a revenit la normal. Rusia acuza in continuare Ucraina de furt, erijinduse in furnizor corect al Europei: "Am luat toate masurile indispensabile pentru aprovizionarea Europei cu gaze cu respectarea contractelor noastre. Livrarile de gaze in Europa vor fi complet restabilite", a declarat ieri Aleksandr Medvedev, vicepresedintele Gazpromului si vicepremier al Rusiei. Intentiile Bruxelles-ului ramin insa la un nivel declarativ: "Aceasta situatie arata ca pe termen lung trebuie sa gasim o formula astfel incit o asemenea situatie sa nu se mai repete. Nu putem sa trecem iar prin asa ceva in 2007", spune comisarul european.

Rusia saboteaza pe toate caile

Kievul afirma ca in ultimele zile a preluat din conductele ce tranziteaza Ucraina gaze in contul contractului incheiat in decembrie cu Turkmenistanul. Insa, cu citeva zile inaintea inchiderii robinetului la gaze pentru Ucraina, Turkmenistanul a semnat un contract si cu Rusia, obligindu-se sa livreze 30 de miliarde de metri cubi. Acum, acordul Ucrainei cu Turkmenistanul este pus la indoiala de Rusia, care sustine ca tot gazul turkmen este livrat Europei: "Gazele care vin prin Rusia din Turkmenistan sint gazele pe care Gazprom lea contractat deja si le livreaza catre Europa", a declarat ieri Victor Kristenko, ministrul rus al Energiei.

Citeste si:

The Times: "Noul Razboi Rece"

Publicatia britanica scria in editia de ieri despre "Noul razboi rece" din Europa: "Taierea de catre Rusia a gazelor pentru Ucraina se poate dovedi, pe termen lung, la fel de catastrofala pentru Kremlin pe cit a fost boicotul din 1973 pentru arabi. Indiferent cum va suna comunicatul Uniunii Europene in urma Reuniunii de urgenta de miercuri, care va cere Moscovei si Kievului sa puna capat disputei, lectia e clara pentru Europa... nu mai trebuie sa depinda de Rusia. Concluzia politica e la fel de sumbra. Presedintele Putin, care a pariat pe un cal necistigator la alegerile prezidentiale din Ucraina de anul trecut, e hotarit sa se razbune pe revolutionarii oranj."

Romania schimba politica energetica

Au fost de ajuns trei zile de limitare a livrarilor de gaz rusesc pentru ca oficialii de la Bucuresti sa anunte ca Romania va trece masiv pe energia atomica. In plus, Tariceanu a promis centrale noi pe carbune si hidrocentrale-mamut.

Desi a repetat ca Romania nu este afectata de criza gazelor din Ucraina, premierul Tariceanu a spus, ieri, ca este momentul sa ne punem problema surselor alternative de energie. "Am cerut urgentarea construirii conductei dintre Romania si Ungaria, care sa ne asigure gaz din Marea Nordului. Vom acorda o atentie speciala proiectului Nabucco (conducta prin care putem primi gaz din Iran - n.red.). Capacitatea de inmagazinare a gazelor va trebui dublata. Am cerut o analiza comparativa a costurilor pentru ca, dupa cresterea preturilor la petrol si la gaz, carbunele incepe sa redevina rentabil, iar Ministerul Economiei si Ministerul Administratiei vor analiza ce termocentrale care functioneaza pe gaz vor putea fi trecute pe carbune", a spus premierul.

Tariceanu a pomenit de proiecte energetice-mamut de pe vremea lui Ceausescu. Fara a avansa vreun termen, premierul a spus ca trebuie reluate proiectele constructiei de centrale hidroelectrice pe Dunare, la Macin si Vidin, iar constructia Reactorului 4 al centralei nucleare de la Cernavoda trebuie demarata simultan cu cea a Reactorului 3. Asta desi nici unitatea doi nu este terminata, iar despre Reactorul 4 nu a mai vorbit nimeni dupa 1989.

Harababura la Bucuresti

Autoritatile romane pareau, ieri, sa nu inteleaga foarte bine ceea ce se intimpla pe piata gazelor naturale din Romania. In timp ce unii spun ca presiunea gazelor din import a crescut si ca era mai mare, ieri, decit la 29 decembrie 2005, altii sustin ca Rusia ne livreaza, in continuare, mai putine gaze decit era prevazut in contractul semnat intre cele doua tari. "Astazi (ieri - n.r.) presiunea a crescut la gazele din import, este chiar mai mare decit la 29 decembrie", ne-au declarat surse din Ministerul Economiei si Comertului (MEC). Florin Muntean, directorul general al Transgaz, ne-a precizat, insa, ca debitul gazelor din import este acelasi ca si ieri, adica mai mic cu 25% decit cel care ar fi trebuit sa intre in tara, conform contractului cu Rusia.

Platim mai mult decit europenii

Mai multe publicatii externe raporteaza, pentru Uniunea Europeana, un pret mediu al gazelor importate din Rusia de 235 de dolari/1.000 de metri cubi (mc). "In privinta pretului, este posibil ca unele contracte de furnizare incheiate cu Gazprom sa fie mai avantajoase decit cel pe care il avem noi. Noi nu avem un contract direct cu Gazprom, ci cu Wintershall. Nu a fost o optiune a Romaniei, ci a reprezentat forma de furnizare agreata de Rusia", precizeaza MEC. Directorul Romgaz nu a vrut sa precizeze despre pretul platit de romani decit ca nu este cel final pentru primul trimestru, acesta urmind sa se negocieze cu Gazprom pina la 15 ianuarie. "Pretul acesta de 280 de dolari este aproximativ. Si anul trecut am reusit sa negociem un pret mai bun", a precizat Iakob. Wintershall este un consortiu rusogerman, detinut in proportie de 50% de Gazprom si 50% de concernul german BASF.

Nu stim daca cerem socoteala rusilor
Intrebat daca Romania poate solicita daune, Tariceanu a spus ca in contractele de livrare a gazului s-ar putea sa fie modalitati de compensare. "Contractul cu Wintershall permite fluctuatii de 20% la livrare cu compensare ulterioara cu gaz sau cu plata", a spus Codrut Seres, ministrul Economiei. "Se studiaza daca este o incalcare a contractului sau a fost o diminuare care se inscrie in cei 20%, din cauza fortei majore", a afirmat Seres. El a mai declarat ca Wintershall, societatea prin care se importa cel mai mult gaz rusesc, va relua azi alimentarea cu gaz la nivelul stabilit in contract, precizind ca atit Wintershall, cit si Gazprom au prevenit dispeceratul roman de gaze de diminuarea livrarilor inainte ca acestea sa se produca. In timp ce sursele din minister se declara convinse ca nu vom cere prejudicii, Alexa Iakob, directorul Romgaz, crede ca solicitarea unor daune este posibila. "Exista un angajament ca pina la sfirsitul lunii primim toate gazele datorate. Dar asta nu ne incalzeste cu nimic. Daca era mai frig, ce faceam?".

Mai rezistam doar doua saptamini

Alexa Iakob, directorul Romgaz, a tras un semnal de alarma: daca debitul livrat Romaniei ramine acelasi timp de maximum doua saptamini, vom avea o problema.

"Presiunea este, inca, normala. Depinde cit dureaza criza. Peste 10 zile - doua saptamini - vremea se raceste si pot sa apara probleme", nea precizat directorul Romgaz.

Acesta sustine ca autoritatile romane nu stiu, inca, de unde este problema. "Noi nu stim, in prezent, decit ca ne intra mai putine gaze in tara. Nu stim inca unde nu se livreaza, sint mai multi importatori. Trebuie sa declare Rusia catre cine nu a livrat gaze pentru a rezolva problema, sint obligati sa ne comunice", a afirmat Alexa Iakob.

Cu toate acestea, Florin Muntean ne-a declarat ca, cel putin in privinta reducerii debitului la Mediesul Aurit, de vina este Wintershall. Despre conducte de gaze alternative, directorul Romgaz a afirmat ca problema a devenit una actuala si foarte importanta.

"Am vorbit si la MEC, trebuie sa stabilim daca este vorba despre siguranta nationala. Eu zic ca este. Si in acest caz, trebuie luate niste garantii la nivel de guvern", a precizat Iakob.