Un lant al slabiciunilor fertilizat de lipsa unui cadru legislativ adecvat si de schimbarile economice si sociale postrevolutionare, dar mai ales de dorinta de inavutire rapida a unor oameni de afaceri. Inundatiile succesive din acest an au scos la iveala o serie de ilegalitati produse in diferite domenii, de la indiguiri sau proiecte de indiguire defectuoase, pana la defrisarea rasa a mii de hectare de paduri. Rand pe rand, autoritatile au demarat anchete incercand sa descopere toate cauzele care, coroborate cu precipitatiile abundente, au dus la aceste dezastre.

Ministerele, de la cel al Mediului sau al Agriculturii, pana la cel al Administratiei si Internelor, s-au intrecut in intocmirea rapoartelor, unele dintre ele ajungand chiar la Parchetul National Anticoruptie. In urma acestor controale s-a stabilit ca principala cauza a imenselor prejudicii provocate de inundatii a fost taierea ilegala a arborilor. Asa cum am mai scris, incepand cu 1991, aproximativ 30.000 de hectare de padure, din cele 6,3 milioane de hectare ale Romaniei, au fost defrisate total si 95.000 hectare partial, cele mai afectate judete fiind Bacau, Suceava, Vrancea, Piatra-Neamt si Covasna.

Secretarul de stat pe probleme silvice din Ministerul Agriculturii, Vasile Lupu, ne-a informat, atunci, ca "dupa intrarea in vigoare a Legii 18/1991 privind retrocedarea terenurilor forestiere, au fost defrisate peste 26.000 de hectare, iar dupa intrarea in vigoare a Legii 1/2000 peste 4.000 de hectare de padure". "Or, asta inseamna ca s-a facut o greseala cand s-au retrocedat suprafetele, avand in vedere ca, in urma controalelor, s-a descoperit ca au beneficiat de aceasta lege si persoane care nu aveau dreptul.

Avem suficiente dovezi in acest sens", ne-a explicat Vasile Lupu, precizand ca, dupa Legea 18/1991 s-au retrocedat peste 300.000 de hectare, iar dupa Legea 1/2000, 1,6 milioane de hectare. In sprijinul afirmatiilor sale, secretarul de stat a invocat rezultatele controalelor efectuate, in perioada 30 septembrie - 20 noiembrie 2005, de catre Directia Generala de Control al Aplicarii Regimului Silvic si Control Cinegetic si Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si de Vanatoare (ITRSV) din cadrul Ministerului Agriculturii.

Ingineri silvicultori, cercetati penal...

Astfel, in urma controlului realizat de inspectorii ITRSV Suceava si cei ai Directiei Silvice Suceava, la Ocolul Silvic Carlibaba s-au descoperit grave abateri de la legislatie. Printre acestea, Vasile Lupu a subliniat marcarea arborilor verzi pe picior (adica a celor care nu trebuiau taiati) sau eliberarea bonurilor de vanzare pentru 3.102 metri cubi aflati in partizi neautorizate. "Din acest motiv, s-au intocmit procese verbale de constatare pentru inginerii Eugen Ilisoi, Constantin Burac si Florin Creanga pentru ca au folosit ciocanul de marcare contrar instructiunilor, fata de primul intocmindu-se plangere penala pentru fals in acte publice", ne-a mai spus secretarul de stat.

Pentru reabilitarea situatiei, s-a dispus demarcarea arborilor sanatosi marcati ca produse accidentale, eliberarea documentelor cu regim special din aceasta zona sub monitorizarea unui inspector silvic si continuarea cercetarilor la societatile comerciale care au cumparat masa lemnoasa din partizile verificate.

Taierile rase, consecinta conjuncturii legislative nefavorabile

Potrivit coordonatorului controalelor efectuate asupra padurilor din judetele Suceava, Bacau, Neamt, Iasi si Botosani, inspectorul sef Costel Girigan, "taierea rapida si in intregime a unor imense suprafete de paduri aflate in proprietate privata a fost consecinta aproape fireasca a unei conjuncturi legislative si economice total nefavorabila". In aceste conditii, in judetul Suceava s-au taiat cvasiras aproape 4.600 de hectare, dintr-un total de peste 190.000 de ha detinute in proprietate privata de persoane juridice (primarii, unitati de cult sau invatamant) sau persoane fizice.

"Amplasarea taierilor a fost de obicei grupata din cauza puterii exemplului si determinata de motivari locale diverse: saracia si lipsa lemnului de foc in zonele de ses (258 de ha taiate ras in zona Falticeni, in trupurile de padure Paiseni, Cornu Luncii si Coasta Bogatii, 126 ha in trupul Calugareni de langa Suceava, 10 ha la Dolhasca) sau de dezvoltarea unei industrii particulare de prelucrare a lemnului in zona muntoasa (135 ha la Dirmoxa - Brosteni, 89 ha la Rusca si Gheorghiteni - Vatra Dornei, 150 de ha in zona Varna", ne-a informat Girigan amintind de primul caz de taiere ilegala in masa din judet, respectiv cele 283 de ha de padure de rasinoase taiate ras in numai cateva zile la Poieni-Solca. Pentru stoparea taierilor, la vremea respectiva a fost mobilizat intregul personal silvic din judet in actiuni de patrulare si controlul circulatiei materialului lemnos din zona.

Autoritatile au stat cu mainile in san

Taierile rase grupate au afectat si judetul Bacau, unde s-au defrisat peste 1.500 de ha, dintre care 484 de ha langa Bacau, 205 ha la Livezi, 112 ha la Ocolul Silvic Traian de langa Roman, si 360 ha pe Valea Muntelui, in jurul orasului Comanesti.

"Cazul cel mai amplu a fost cel al padurilor din zona fostului ocol silvic Agas, unde un rol important in taierea ilegala a padurilor l-a avut pasivitatea autoritatilor locale, respectiv Directia Silvica Bacau, Politia si Primariile, precum si atribuirea de paduri in baza unor criterii discutabile catre persoane care nu aveau drept legal asupra acestora", ne-a mai spus inspectorul sef, precizand ca, intre anii 2003 - 2004, taierile din padurile particulare s-au extins catre padurile statului.

"La un moment dat, Ocolul Silvic Agas a pierdut controlul asupra propriilor suprafete forestiere. Ocolul a fost desfiintat, iar padurile arondate altor ocoale silvice", a explicat Girigan.

Padurile Bicazului, CET-ul judetului

In judetul Neamt au fost taiate ras peste 430 de ha, amplasate cvasimajoritar in zona Bicaz, respectiv in comunele Damuc, Bicazu Ardelean si Grinties, in timp ce in judetele Iasi si Botosani amploarea taierilor rase grupate a fost mai mica, motivata de suprafata totala impadurita redusa, taierile ilegale fiind exclusiv pentru lemne de foc.

In judetul Iasi, taierile rase din padurile persoanelor fizice nu depasesc 100 de ha, jumatate dintre acestea fiind in padurile de la Todiresti si Valea Seaca, de pe raza Ocolului Silvic Pascani. Aproximativ 200 de ha s-au taiat insa in padurile detinute de sapte primarii, padurea Primariei Horlesti fiind exemplul cel mai elocvent.

In judetul Botosani s-au inventariat aproximativ 240 de ha taiate ras, amplasate in jurul comunei Flamanzi (20 de ha) si pe raza Ocolului Silvic Mihai Eminescu (210 ha) si conturand "o zona fierbinte" impreuna cu ocoalele silvice Pascani - judetul Iasi si Dolhasca - judetul Suceava.

17.203.000.000.000 lei vechi prejudiciu

Citeste si:

Dupa constituirea ITRSV-urilor lucrurile s-au imbunatatit. S-au organizat campanii de controale la proprietarii individuali de padure, soldate cu amendarea acestora pentru neasigurarea pazei sau actionarea in judecata pentru taieri cu volume mari. De asemenea au fost instituite sisteme de patrulare in padurile private, precum si controlul strict al activitatii de debitare a lemnului in zonele afectate de taieri in masa in padurile particulare.

Astfel, in perioada 2002 - 2004, numai in judetele Suceava, Iasi si Botosani, s-au efectuat aproape 200 de controale in urma carora s-au aplicat 382 de amenzi in valoare totala de peste 23 de miliarde de lei vechi. Prejudiciul adus prin taierea ilegala a celor 17.500 de metri cubi s-a ridicat 17.203 miliarde de lei vechi.

Strategia de control a fost schimbata incepand cu luna mai a anului in curs, cand s-au demarat verificarile "la cioata". In urma celor 264 de inspectii efectuate pe raza celor cinci judete arondate ITRSV Suceava s-au descoperit aproape 25.000 de metri cubi de lemn taiat ilegal, cu o valoare a prejudiciului de aproape 50 de miliarde de lei vechi. La acestea se adauga cele 89 de controale de exploatare in padurile proprietate privata, prin care s-au inventariat taierea ilegala a altor 7.900 mc de masa lemnoasa, sanctionate prin 60 de amenzi in valoare totala de 2,1 miliarde de lei vechi.

"Aportul" sefului de ocol

Un alt control, desfasurat de inspectorii ITRSV Brasov, la Ocolul de Regim Silvic Gheorghieni, respectiv Ocolul Particular Gheorghieni, s-a soldat cu amenzi de 17.000 RON si plangeri penale impotriva faptuitorilor. In urma celor 23 de controale de fond efectuate la Ocolul Particular Gheorghieni s-a constatat taierea ilegala a 340 de metri cubi, identificandu-se mai multe terenuri, cu o suprafata totala de 57 de hectare, care figureaza in amenajamentele intocmite in anul 2003 de catre SC Silvproiect Brasov ca fiind plantatii, fara ca in teren sa existe.

"In acest caz se va solicita politiei cercetarea faptelor sub aspect financiar al decontarii si executarii lucrarilor", a precizat Vasile Lupu. In ceea ce priveste Ocolul de Regim Silvic Gheorghieni, in urma controalelor de fond efectuate in cele 19 cantoane, s-au constatat pagube prin taieri ilegale de arbori in volum de 260 de metri cubi cu o valoare de 24.026 lei. In urma verificarilor s-a intocmit plangere penala impotriva sefului de ocol Ferenc Jakab si a padurarului Lorand Domokos, care a incredintat ilegal, respectiv a folosit ilegal ciocanul silvic de marcat, aplicandu-l pe arbori sanatosi.

Tranzactiile ilegale ale austriecilor

Secretarul de stat in Ministerul Agriculturii ne-a informat ca, in urma verificarilor efectuate de inspectorii ITRSV Cluj, in judetul Alba, s-a dispus continuarea controlului la firmele si persoanele fizice care au furnizat masa lemnoasa fara documente de provenienta sau cu acte completate necorespunzator, catre firma austriaca SC Schweighoffer Holzindustrie SRL Sebes. Rezultatele controalelor au fost trimise politiei.

Asa cum am mai scris, societatea austriaca a receptionat de la diferite persoane fizice si societati comerciale cantitati de material lemnos mult mai mari decat cele inscrise pe documentele de provenienta. Din cumularea cantitatilor pe perioada 15 iulie - 30 septembrie 2005 s-a dispus confiscarea a 6.270 metri cubi, firma austriaca fiind amendata cu 11.000 RON. Dupa verificarea societatilor comerciale care au facut livrarile catre "Schweighoffer Holzindustrie" Sebes, au fost sanctionate 11 firme cu amenzi in valoare totala de 6.280 RON, confiscandu-se 330 metri cubi de material lemnos. De asemenea, din verificarea suprafetelor forestiere aflate in posesia a 12 proprietari au rezultat taieri ilegale in volum de 170 metri cubi.

In 1993, erau amenzi de 1,3 dolari

Enumerand cauzele care au dus la mutilarea padurilor sucevene, inspectorul sef Costel Girigan ne-a explicat ca "punerile in posesie conform Legii 18/1991 s-au facut diferentiat de la o zona la alta, uneori suprafata de padure care urma sa fie retrocedata predandu-se pur si simplu catre o comisie comunala, care ulterior a facut sau nu punerea in posesie catre proprietari (cazul Ocolului silvic din Dolhasca din judetul Suceava)".

Suprafetele ramase ale nimanui dupa aceste predari au reintrat in administrarea statului abia in vara anului 2002. Un alt motiv care i-a favorizat pe proprietarii de paduri au fost amenzile extrem de mici prevazute de Legea 2/1987, adica sume cuprinse intre 1.000 si 2.000 de lei vechi, "majorate, in anul 1994, pana la 25.000 de lei vechi".

Si asta in conditiile in care cursul dolarului in 1993 era de 760,01 lei vechi, adica amenda minima era de 1,3 dolari, iar in 1994 de 1.655,09 lei vechi, adica o sanctiune contraventionala maxima de 14 dolari.
"Majorarea acestora pana la 25.000 de lei vechi, in anul 1994, a fost repede anihilata de cresterea inflatiei. Schimbarile economice au dus, de asemenea, la saracirea populatiei de la sate, care a vazut in taierea padurii nepazite un mijloc de trai", ne-a mai spus Girigan adaugand ca "aceasta a ramas pana acum o cauza principala a taierilor ilegale, fiind folosita ca scuza si in 2005, cand s-a constatat taierea rasa a catorva mii de hectare de padure pe Valea Muntelui din judetul Bacau".

Lucrurile s-au mai schimbat putin in urma intrarii in vigoare a Legii 31/2000 privind contraventiile silvice (de la 10 milioane la 30 de milioane de lei, sume dublate daca fapta a fost savarsita de proprietarul padurii) si infiintarea structurilor de control - ITRSV-urile.

"Topul" defrisarilor abuzive

Potrivit Ministerului Agriculturii, cele mai mari suprafete despadurite abuziv din padurile predate la Legea 18/1991 au fost descoperite de urmatoarele Directii Teritoriale de Regim Silvic si de Vanatoare (DTRSV):

- Brasov - 923 de ha, dintre care 922 de ha in judetul Harghita;
- Focsani - 3.857 ha, dintre care 2.320 in judetul Galati si 1.400 in Vrancea;
- Suceava - 10.367 ha, dintre care 2.097 ha in judetul Bacau, 1.059 ha in Iasi, 1.497 ha in Neamt, 4.421 ha in Suceava si 437 ha in Vaslui;
- Ramnicu Valcea - 7.514 ha, dintre care 5.230 ha in judetul Dolj, 1.638 ha in Mehedinti, 303 ha in Olt si 205 ha in Valcea.

Suprafetele despadurite abuziv din padurile predate la Legea 1/2000 totalizeaza 4.060 ha, cele mai mari aflandu-se in judetele Harghita (306 ha), Neamt (1.497 ha), Dolj (248 ha), Mehedinti (384 ha) si Valcea (102 ha).