Munca in zadar - institutiile anticoruptie se suprapun in anchete

In timp ce Victor Alistar, directorul Transparency International, si-a exprimat parerea ca modificarile legislative nu vor aduce prea multe beneficii, avand in vedere ca vor schimba modul de lucru al infractorului, judecatorul neavand cum sa acopere "toata plaja", procurorul sef al Departamentului National Anticoruptie, Daniel Morar, a afirmat ca ar trebui modificata legislatia pentru ca specialistii institutiei pe care o conduce sunt sufocati de rapoartele intocmite de institutiile cu atributii in lupta impotriva coruptiei.

Apreciind ca multitudinea institutiilor implicate in prevenirea si combaterea faptelor de coruptie au dus la o diluare a responsabilitatii, Victor Alistar a declarat ca, in ceea ce priveste combaterea si sanctionarea faptelor de coruptie, este "delicat sa faci probatoriul si deosebit de greu de demonstrat".
Directorul TI a mai spus ca, anul viitor, institutia pe care o reprezinta intentioneaza sa acorde asistenta pe programe specifice pentru Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB) si pentru Agentia Nationala de Integritate, exprimandu-si convingerea ca Institutul National al Magistraturii (INM) ar trebui sa se implice mai mult in specializarea magistratilor.

Anchete de luni de zile considerate sesizari

Pe de alta parte, procurorul sef al DNA, Daniel Morar, a propus ca procurorii sa poata dispune ca institutiile cu atributii in lupta anticoruptie sa intocmeasca rapoartele de constatare tehnico-stiintifica intrucat anchetatorul este cel care ghideaza mersul unei investigatii si pune intrebari. "Desi exista foarte multe institutii angrenate in lupta impotriva coruptiei cu atributii de prevenire, disconfortul unui procuror este legat de faptul ca actele acestor institutii nu pot fi folosite ca mijloace de proba intr-un proces penal", a sustinut Morar, precizand ca majoritatea institutiilor care lupta impotriva coruptiei "intocmesc niste acte care servesc doar ca sesizare a procurorului si ca punct de plecare a unui proces penal".

"Este foarte greu pentru procurorul care ancheteaza sau pentru politistul care are atributii pe linia combaterii criminalitatii economico-financiare sa faca inca o data tot actul de control, cu completari pe care le-au facut, sa spunem, ONPCSB sau Garda Financiara", a declarat Daniel Morar. El a aratat ca la DNA vin, de la Curtea de Conturi sau de la ANAF, volume intregi "care nu cuprind o sesizare simpla, ci rezultatele unor controale cu concluzii si care servesc doar ca baza de sesizare".

Potrivit lui Morar, raportul respectiv nu poate fi indicat in instanta ca mijloc de proba. In aceste conditii, Morar spune ca DNA apeleaza la specialistii sai, institutia avand 45 de experti IT, economici, vamali, iar acestia ajung sa dubleze munca institutiilor de control. Morar a sustinut ca ar trebui modificata si Legea privind informatiile clasificate pentru a restrange sfera documentelor secrete. "Nu este posibil ca SRI si Politia sa-mi comunice ca este secreta o informatie referitoare la o persoana pe care o pot trimite in judecata tocmai in baza respectivei informatii care este in legatura cu atributiile de serviciu pe care le are", a mai spus Morar.

Basescu: "Avem mecanisme care intretin coruptia in actuala formula politica"

In ceea ce priveste opinia presedintelui Traian Basescu referitoare la lupta anticoruptie, desi considera ca exista evolutii in acest sens, seful statului a subliniat ca perceptia populatiei fata de acest fenomen este intarziata de incapacitatea institutiilor statului de a prezenta cazuri de coruptie.
Basescu a reluat afirmatiile potrivit carora institutiile statului trebuie sa continue investigatiile la dosarele suspecte, fara a avea teama unor repercusiuni politice.

Totodata, seful statului a semnalat ca exista institutii care si-au creat "anticorpii" de lupta impotriva coruptiei, dar ca "avem si mecanisme care intretin coruptia in actuala formula politica". Basescu a evitat insa sa precizeze care sunt acele "mecanisme".
Mai multa transparenta in folosirea banului public si divulgarea cazurilor de coruptie rezolva, in opinia sefului statului, imaginea de tara corupta pe care o are Romania. La finalul dezbaterilor, seful statului s-a retras, pentru o discutie informala, cu ministrul Justitiei, Monica Macovei, presedintele ANAF, Sebastian Bodu, si cu presedintele Societatii Academice Romane, Alina Mungiu Pippidi.

Bodu: "Nu umblam dupa cai morti"

Aproximativ jumatate din actiunile de control ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) sunt desfasurate la solicitarea Parchetului sau a Politiei, institutii care ar trebui sa aiba mai multi specialisti in zona economica, a declarat presedintele ANAF, Sebastian Bodu. "Este vorba de o colaborare interinstitutionala. Este importanta, rolul fiind stabilirea unui prejudiciu, dar in multe cazuri firmele sunt falimentare. Scopul Fiscului este de a creste gradul de colectare. Nu umblam dupa cai morti. Nu cred ca este normal", a afirmat Bodu.

Potrivit statisticilor ANAF, din restul actiunilor de control, 25% se desfasoara la solicitarea contribuabililor si 25% la initiativa institutiei. Bodu a aratat ca este important sa fie condamnati cei vinovati, dar mult mai important este cresterea sumelor colectate la buget. Oficialul ANAF a dat un exemplu, referindu-se la societatile radiate de la Registrul Comertului care nu sunt luate in evidenta Fiscului. "Nu vreau sa nu mai controlam firme inexistente", a mai spus Bodu.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe